Raportul Înaltului Comisariat pentru Refugiaţi al Naţiunilor Unite (UNHCR) subliniază că anul 2018 a fost marcat de o puternică creştere a strămutărilor pe plan intern în Etiopia în urma violenţelor intercomunitare şi de o creştere a cererilor de azil din partea celor care fug de grava criză politică şi economică din Venezuela.
Conflictul sirian a continuat să genereze un număr mare de refugiaţi şi strămutaţi. Violenţele în Nigeria au constituit de asemenea o sursă importantă de deplasări. Raportul relevă că numărul total al celor 'dezrădăcinaţi' pe plan mondial - numărând refugiaţi (25,9 milioane), strămutaţi pe plan intern (41,3 milioane) şi solicitanţi de azil (3,5 milioane) - a crescut cu 2,3 milioane în raport cu 2017.
Această estimare rămâne totuşi 'prudentă', punctează UNHCR, întrucât, 'chiar dacă cea mai mare parte venezuelenilor ar trebui să beneficieze de sistemul de protecţie internaţional a refugiaţilor, abia dacă jumătate de milion' dintre ei au depus cerere de azil. 'O dată în plus, tendinţele merg într-o direcţie greşită. Noi conflicte vin să se adauge celor vechi', a declarat presei, la Geneva, Înaltul comisar al ONU pentru refugiaţi, Filippo Grandi, îndemnând Consiliul de Securitate al ONU să manifeste mai multă unitate pentru a putea rezolva conflictele pe plan internaţional. Numărul persoanelor strămutate şi al refugiaţilor în lume are o tendinţă ascendentă din 2009, înregistrând o creştere puternică între 2012 şi 2015 odată cu conflictul sirian. Columbienii şi sirienii bat recordul la capitolul strămutări interne. În cazul refugiaţilor, 5,5 milioane sunt palestinieni, care intră în competenţa UNRWA (Agenţia ONU de ajutorare şi lucrări pentru refugiaţii palestinieni din Orientul Apropiat).
Ceilalţi provin în principal din cinci ţări: Siria, Afganistan, Sudanul de Sud, Myanmar şi Somalia. Sirienii - peste o jumătate de milion - sunt şi cei care au depus anul trecut cel mai mare număr de cereri de azil, majoritatea în Turcia. Urmează venezuelenii (341.800), dintre care majoritatea s-a refugiat în Columbia şi Peru. În timp ce Peru a instituit recent vize pentru venezueleni, Înaltul comisar al ONU pentru refugiaţi a cerut ţărilor din regiune să-i lase să intre liber pentru a evita un 'blocaj' la frontieră.
Patru din cinci refugiaţi trăiesc într-o ţara vecină, iar în marea lor majoritate ei provin din ţările în curs de dezvoltare. SUA sunt ţara care a primit cel mai mare număr de cereri de azil anul trecut, fiind urmate de Peru, Germania, Franţa şi Turcia. Pentru al patrulea an consecutiv, Turcia este ţara care adăposteşte cea mai mare populaţie de refugiaţi din lume (3,7 milioane), urmată de Pakistan, Uganda, Sudan şi Germania. Filippo Grandi, care a prezentat raportul UNHCR la Berlin, a salutat politica în domeniul migraţiei a cancelarului german Angela Merkel, care a luat decizia să deschidă graniţele ţării sale la sute de mii de solicitanţi de azil.
'Nu am obiceiul să atribui puncte bune şi rele, dar cred că, în acest caz, trebuie să felicităm Germania pentru ceea ce a făcut. Cancelarul a fost curajos', a spus el. Înaltul comisar ONU pentru refugiaţi a cerut ţărilor europene să găsească o soluţie durabilă cu privire la sistemul de repartizare a migranţilor. 'Avem în spate alegerile europene, avem cifre uşor de gestionat de sosiri în Europa, este timpul să înfruntăm această problemă', a îndemnat responsabilul ONU.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
