Klaus Iohannis, susţinută în cadrul evenimentului „Modernizare, dezvoltare, descentralizare. Administrația locală vorbește!"
Vă prezentăm în continuare textul alocuţiunii:
„Domnule Președinte al Consiliului Județean,
Doamnelor şi domnilor,
Sunt foarte bucuros că m-am întors aici, în Bucovina, şi, poate v-am spus şi data trecută când am fost, revin de fiecare dată cu mare, mare plăcere. Şi, dacă la vizita mea anterioară întâlnirile s-au axat mai degrabă pe zona universitară, de această dată am insistat să vă văd pe dumneavoastră, din administraţia locală, în special, pentru a discuta problemele cu care inevitabil vă confruntaţi.
Am avut plăcerea deja, imediat după sosire, să am o întâlnire cu reprezentanţii unui nou cluster care s-a înființat pentru cele două judeţe. Am plecat de acolo cu impresii foarte pozitive.
Cred că este bine să vă spun din capul locului, mica mea intervenţie prezintă câteva idei cu care am venit, dar vă rog să consideraţi această mică prezentare mai degrabă ca pe un impuls ca la sfârşitul discuţiei să plec cu foarte multe impresii pe care mi le transmiteţi dumneavoastră, impresii, solicitări.
Sunt sigur – cel puțin acum, la începutul dezbaterii – că toți cei de față suntem de acord asupra unui punct, și anume că administrația publică locală trebuie reformată.
De aceea, îmi doresc ca, împreună, să identificăm răspunsuri la o întrebare foarte concretă: cum facem acest lucru?
Sper ca la finalul întâlnirii noastre să reușim să găsim măcar câteva răspunsuri despre ce avem de făcut și să creionăm cel puțin câteva idei asupra planurilor de viitor.
Prezența mea aici are un obiectiv foarte concret: vreau să vă ascult! Vreau să știu care sunt greutățile cu care vă confruntați, ce vă nemulțumește, cum vedeți descentralizarea, cum vedeți dezvoltarea, cum vedeți, pe scurt, modernizarea administrației pe care o reprezentați.
Doamnelor și domnilor,
În ultimii ani s-a încercat identificarea unor soluții care, de cele mai multe ori, fie au fost abandonate, fie aplicate parțial. S-a vorbit mult despre regionalizare, despre descentralizare, despre deconcentrarea instituțiilor publice.
Rezultatele eforturilor de transformare a administrației publice locale s-au materializat în numeroase propuneri de legi, modificări peste modificări, decizii luate azi și anulate mâine, planuri și strategii care au încăput cu greu în sertarele instituțiilor de la București, iar astăzi sunt tot acolo, probabil neatinse.
Cu o astfel de abordare, așa cum era de așteptat, nu am obținut mare lucru. Una dintre cauze este succesiunea rapidă a guvernanților care, ajunși la putere, s-au grăbit, chipurile, să reformeze. Odată plecați de la Palatul Victoria, au venit alții în loc, și această tristă poveste a tot continuat.
Acum câțiva ani s-a pornit cu mult avânt ceea ce s-a numit regionalizarea și decentralizarea, ba chiar s-a vorbit despre o reorganizare administrativ-teritorială.
Ce s-a ales din toată această dezbaterea știm: mai nimic.
Viziunea simplificatoare a unora dintre cei implicați și, mai ales, înțelegerea greșită că regionalizarea și descentralizarea nu sunt altceva decât împărțirea influențelor politice au condus la acest eșec previzibil.
Dacă vă amintiți bine, subiectele principale, care au și blocat dezbaterea, au fost numărul regiunilor, alegerea structurilor de conducere regionale și plasarea capitalelor de regiune. Cu alte cuvinte, politica celui mai tare, o luptă de orgolii și de interese de multe ori mărunte, o confruntare despre cine și cum își adjudecă beneficiile politice.
De câteva luni, nu surprinzător, auzim din nou că ar exista intenția unei asemenea reforme.
Dar nici astăzi nu avem o analiză realistă asupra nevoilor și consecințelor descentralizării în România, cum nu am avut nici atunci. O parte dintre inițiativele recente au născut controverse și, tocmai de aceea, sper ca guvernanții să se folosească cu înțelepciune de învățămintele trecutului și să nu introducă o discriminare între autoritățile publice locale.
Însă o spun apăsat: fără descentralizare nu va exista dezvoltare. De aceea, sper că nu vom asista iarăși la un nou început fără nici o finalitate și, mai ales, sper că nu vor fi făcute aceleași greșeli, pentru că «politica celui mai puternic» pur și simplu nu mai merge.
Dumneavoastră știți cel mai bine că nu toate nevoile județului pot fi gestionate bine de la centru. La centru nu se văd întotdeauna problemele de aici și nici impactul nu se resimte la fel.
Regionalizarea și decentralizarea reprezintă un amplu proces de transfer structural de servicii publice, competențe, fonduri publice din subordinea autorităților centrale către cele locale. Obiectivul principal este reducerea decalajelor de dezvoltare și un efect de antrenare a întregii economii.
Din păcate, tocmai pentru că nu am făcut aceste lucruri la timp, în ciuda creșterii bugetelor și a investițiilor locale, acestea nu au reușit, în cele mia multe cazuri, să dea naștere unor oportunități economice reale, permanente, cu efect de antrenare asupra întregii economii în plan regional.
Modul de a lua decizii în acest domeniu nu poate să se schimbe decât dacă acest imbold vine de la dumneavoastră.
De aceea, doresc să atrag atenția că reforma administrativă nu trebuie să fie o sarcină a fiecărui guvern nou format de a reorganiza ceva cu orice preț, trebuie, nu trebuie. Dimpotrivă, guvernele succesoare sunt obligate să continue reforma începută de predecesorii lor sub aspectul modernizării administrației publice.
Dar acest proiect național extrem de important nu poate fi realizat decât prin implicarea activă a fiecăruia dintre dumneavoastră. Nu un partid, nu un om, nu o guvernare, cum încearcă unii să ne convingă, ci întreaga administrație trebuie implicată în tot acest efort colectiv. Cu cât aceste lucruri se fac în grupuri mai restrânse, cu atât erorile și nereușitele vor fi mai pronunțate și mai grave pentru comunitățile locale.
[citeste si]
Descentralizarea și modernizarea administrației nu se pot face împotriva cuiva, ci pentru a îmbunătăți sistemul, cum nu pot fi făcute împotriva cuiva, ţin să vă anunţ, că nu pot fi făcute nici pentru cineva. Doar prin consens pot fi găsite cele mai bune soluții. Așadar, vă încurajez să vă asumați responsabilitatea de a participa cu soluții la această dezbatere. Nu lăsați pe alții să decidă în locul dumneavoastră, întrucât de dumneavoastră depinde viața cetățenilor din comunităţile pe care le reprezentați.
Doamnelor și domnilor,
Aș vrea să aduc acum în discuție tema resurselor pe care le administrați. Cu toții ați beneficiat atât de fonduri publice, cât și de fonduri europene. Ați construit sau refăcut spitale, dispensare, școli, drumuri. În ultimii ani, multe dintre aceste obiective s-au realizat printr-un instrument binecunoscut, aşa-numitul PNDL, Programul Național de Dezvoltare Locală.
Şi în ciuda beneficiilor certe, Programul a avut aproape întotdeauna o mare problemă de transparență, a împărțit țara în două categorii: primari fericiți și primari nefericiți, beneficiari ai Programului sau eliminați de pe lista Programului, de multe ori din criterii politice.
Cei din sală, după cum am fost informat, sunteți reprezentanți ai partidelor care au fost și la putere, și în opoziție, și astfel bănuiesc că ați fost ba printre cei fericiți, ba printre cei mai puţin fericiți.
În consecință, putem fi cu toții de acord că este timpul să conștientizăm faptul că avem nevoie de politici coerente şi responsabile, care să transceadă culoarea politică, şi că s-a înțeles faptul că toate măsurile adoptate se răsfrâng, înainte de toate, asupra milioanelor de români.
În această discuție asupra resurselor, nu pot evita o temă care vă interesează probabil pe cei mai mulți dintre dumneavoastră: infrastructura de transport. Știu multe lucruri despre această gravă problemă a regiunii de Nord-Est şi, în particular, de la nivelul județului Suceava.
După cum știți și dumneavoastră, Moldova se definește, în prezent, prin zero kilometri de autostradă, fapt ce ține departe, în continuare, o serie de oportunități economice și investiții străine. Este o realitate tristă că regiunea de Nord-Est absoarbe doar circa 6% din totalul investițiilor străine directe realizate în România.
La fel ca multe dintre județele țării, slaba infrastructură rutieră și-a arătat efectele negative, care se resimt în toate sectoarele economice, inclusiv în planul exporturilor.
De exemplu, exporturile regiunii de Nord-Est s-au situat în mod sistematic sub 5% din totalul exporturilor României.
Apreciez însă că Suceava, asemenea multor județe din regiune, are un potențial de dezvoltare. Însă absența infrastructurii este un impediment serios în dezvoltare, atragerea de investiții, promovarea turismului și a culturii.
Dacă am fi avut un plan coerent și nu întocmit doar pentru patru ani, contracte respectate și termene de finalizare onorate, nu am fi ajuns acolo unde suntem astăzi.
Cred că și aici e nevoie de implicare. Dacă nu vă veți cere dreptul legitim ca al doilea județ al țării, probabil că guvernanții vor uita în continuare de dumneavoastră.
Dar, să vorbim și despre lucruri pozitive. V-am spus că, înainte să ajung la acest eveniment, am avut o întâlnire cu reprezentanții Clusterului Regional Inovativ de Bioeconomie Suceava-Botoșani, într-o sală frumoasă din aeroportul recent modernizat.
Vă încurajez să continuați pe acest drum care va fi, sunt convins, un proiect amplu, modern și durabil. De aici vor veni curând investitori dornici să dezvolte afaceri în regiune, vor apărea oportunități pentru agro-industrie și turism.
Cu viziune și inițiativă și folosind tehnologii performante, puteți face, asta am spus şi acolo, lucruri uimitoare.
În ultimele decenii, deși s-au făcut eforturi, agricultura și satul românesc au făcut pași timizi spre modernizare.
Cu o pondere de circa 4% din PIB în 2016, agricultura este departe de a-și atinge potențialul, acela de motor al creșterii economice. Ne lipsesc și aici prioritățile și direcțiile de dezvoltare. Cu alte cuvinte, ca în multe alte domenii, ne lipsește planul, seriozitatea și continuitatea.
Renașterea satului, mai ales la dumneavoastră, în Bucovina, se poate împlini prin mici ferme familiale, prin consolidarea micilor afaceri din turism care să exploateze uriașul potențial din zonă pe care îl aveţi.
Nu doar aici, la Suceava, dar și în alte zone, avem o șansă importantă, ca România să aibă una dintre cele mai competitive agriculturi ecologice din Uniunea Europeană.
În acest circuit trebuie implicați toți cei din zonă: crescători și cultivatori, procesatori, organizații profesionale din sfera agro-alimentară, universitatea. Sunt convins că rezultatele nu vor întârzia să apară.
Folosiți-vă de toate instrumentele pe care le aveți la dispoziție pentru a schimba şi moderniza regiunea. Nu aveți întotdeauna la dispoziție toate resursele, dar aveți, în schimb, cel mai important atu: inventivitatea și inteligența românească.
Sunt convins că prin tact, comunicare eficientă şi sprijin reciproc puteți face din Bucovina o oază de tradiție și progres.
Cred că am vorbit destul şi abia aștept să aud opiniile dumneavoastră despre aceste teme sau alte teme, acolo unde credeţi că e nevoie să vorbim!
Vă mulțumesc!"
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
