Nicio ţară nu protejează în mod adecvat sănătatea, mediul şi viitorul copiilor, conform unui raport de referinţă publicat de către o comisie formată din peste 40 de experţi în sănătatea copilului şi a adolescentului din întreaga lume. Comisia a fost convocată de către Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS), UNICEF şi The Lancet, se arată într-un comunicat de presă emis de UNICEF România.
Potrivit raportului intitulat Un viitor pentru copiii lumii?, sănătatea şi viitorul fiecărui copil şi adolescent din lume sunt periclitate în mod direct de degradarea mediului înconjurător, de schimbările climate şi practicile de marketing abuzive care promovează intens în rândul copiilor mâncarea procesată de tip fast food, băuturile zaharoase, alcoolul şi tutunul.
”Progresele s-au blocat şi riscă chiar să fie anulate"
"În ciuda îmbunătăţirii stării de sănătate a copiilor şi adolescenţilor în ultimii 20 de ani, progresele s-au blocat şi riscă chiar să fie anulate", a afirmat fostul prim-ministru al Noii Zeelande şi copreşedintele Comisiei, Helen Clark. "Se estimează că aproximativ 250 de milioane de copii sub cinci ani din ţările cu venituri mici şi medii riscă să nu îşi atingă potenţialul de dezvoltare, conform unor indicatori indirecţi ce măsoară deficitul de creştere şi sărăcia. Însă şi mai îngrijorător este faptul că fiecare copil din lume se confruntă în prezent cu riscuri existenţiale din cauza schimbărilor climatice şi a presiunilor comerciale".
"Statele trebuie să abordeze sănătatea copilului şi a adolescentului dintr-o altă perspectivă, să se asigure nu numai că reuşim să avem grijă de copiii noştri în prezent, ci şi că protejăm lumea pe care o vor moşteni aceştia în viitor", a adăugat Clark.
Intensificarea schimbărilor climatice ameninţă viitorul fiecărui copil
Raportul include un nou index global cu 180 de ţări, ce compară performanţele acestora în ceea ce priveşte prosperitatea copiilor - cu ajutorul unor indicatori referitori la supravieţuirea şi bunăstarea copilului, precum cei din domeniul sănătăţii, educaţiei şi nutriţiei, sustenabilităţii - cu un indicator indirect referitor la emisiile de gaze cu efect de seră, şi echitatea sau discrepanţele înregistrate la nivelul veniturilor.
Potrivit raportului, în timp ce ţările cele mai sărace trebuie să sprijine mai mult copiii pentru ca aceştia să poată avea o viaţă sănătoasă, emisiile excesive de carbon - provenind în mod disproporţionat din ţările mai bogate - ameninţă viitorul tuturor copiilor. În cazul în care încălzirea globală va depăşi 4°C până în anul 2100 conform previziunilor actuale, aceasta va avea consecinţe devastatoare asupra sănătăţii copiilor din cauza creşterii nivelului oceanelor, a valurilor de căldură, a proliferării bolilor precum malaria şi febra dengue şi a malnutriţiei.
Țările cu cele mai mari șanse pentru copii. Pe ce loc e România?
Conform indicelui, copiii din Norvegia, Republica Coreea şi Olanda au cele mai mari şanse de supravieţuire şi bunăstare, în timp ce copiii din Republica Centrafricană, Ciad, Somalia, Niger şi Mali se află la polul opus. România se află pe poziţia 80, între Rusia (79) şi Bahamas (81).
Cu toate acestea, când autorii au analizat emisiile de CO2 pe cap de locuitor, ţările din fruntea clasamentului au ajuns la coada acestuia: Norvegia a ocupat poziţia 156, Republica Coreea, poziţia 166, iar Olanda, poziţia 160. Fiecare dintre cele trei state emite o cantitate de CO2 pe cap de locuitor ce depăşeşte cu peste 210% ţinta lor pentru anul 2030. Statele Unite ale Americii (SUA), Australia şi Arabia Saudită se numără printre primele zece state cu cele mai mari emisii.
"Peste 2 miliarde de oameni trăiesc în ţări în care dezvoltarea este frânată de crize umanitare, conflicte şi dezastre naturale, probleme asociate tot mai mult cu schimbările climatice", a afirmat ministrul senegalez Awa Coll-Seck, copreşedinte al Comisiei. "Deşi unele dintre cele mai sărace ţări au şi cele mai scăzute emisii de CO2, multe dintre acestea sunt expuse celor mai dure impacturi ale climei care se schimbă rapid. Promovarea unor condiţii mai bune în prezent care să permită supravieţuirea şi prosperitatea copiilor la nivel naţional nu trebuie să se facă cu preţul periclitării viitorului copiilor la nivel global".
Singurele ţări aflate pe drumul cel bun, cu şanse de a atinge ţintele referitoare la emisiile de CO2 pe cap de locuitor până în 2030 şi, totodată, cu performanţe bune (printre primele 70) la nivelul indicatorilor privind prosperitatea copiilor, sunt: Albania, Armenia, Grenada, Iordania, Moldova, Sri Lanka, Tunisia, Uruguay şi Vietnam.
Copiii cad pradă publicităţii nocive, obezitatea infantilă crescând de 11 ori
Raportul atrage atenţia şi asupra pericolului la care sunt expuşi copiii prin practicile nocive de marketing. Datele sugerează că, în unele ţări, copiii văd 30.000 de reclame numai la televizor într-un singur an, în timp ce gradul de expunere a tinerilor la reclame pentru ţigări electronice a crescut cu 250% în SUA în doi ani, ajungând la peste 24 de milioane de tineri.
Profesorul Anthony Costello, unul dintre autorii Comisiei, a declarat: "Autoreglementarea sectorului nu a avut rezultatul scontat. Studiile realizate în Australia, Canada, Mexic, Noua Zeelandă şi SUA - printre multe altele - au arătat că practicile de autoreglementare nu au reuşit să limiteze promovarea produselor în rândul copiilor. De exemplu, în ciuda faptului că, în Australia, sectorul a adoptat procedura de autoreglementare, telespectatorii din rândul copiilor şi adolescenţilor au fost în continuare expuşi unui număr de 51 de milioane de reclame la băuturi alcoolice într-un singur an de transmisii televizate de fotbal, cricket şi rugby. Iar realitatea ar putea fi şi mai dură: avem puţine date şi cifre referitoare la imensa expansiune a reclamelor şi a algoritmilor de pe reţelele de socializare care se adresează copiilor noştri".
Expunerea copiilor la reclame despre mâncarea de proastă calitate şi băuturi zaharoase îi determină să cumpere alimente nesănătoase şi contribuie la înmulţirea cazurilor de supraponderabilitate şi obezitate, stabilindu-se o legătură între marketingul agresiv şi creşterea alarmantă a obezităţii infantile. Numărul copiilor şi adolescenţilor obezi a crescut de 11 ori, de la 11 milioane în 1975 la 124 de milioane în 2016, implicând un cost enorm pentru individ şi societate.
Manifest pentru a acţiona imediat în favoarea sănătăţii copiilor şi a adolescenţilor
Pentru a oferi protecţie copiilor, autorii independenţi din cadrul Comisiei îndeamnă la o nouă mişcare globală cu şi pentru copii. Printre recomandările lor se numără:
1. Stoparea emisiilor de CO2 ca o măsură de maximă urgenţă pentru a asigura un viitor copiilor pe această planetă;
2. Plasarea copiilor şi a adolescenţilor în centrul eforturilor noastre de dezvoltare durabilă;
3. Noi politici şi investiţii în toate sectoarele care să vizeze sănătatea şi drepturile copilului;
4. Ascultarea vocii copiilor în momentul luării deciziilor referitoare la politicile care îi afectează;
5. O reglementare mai aspră la nivel naţional a marketingului nociv, susţinută de un nou Protocol opţional la Convenţia ONU cu privire la drepturile copilului.
Oportunitatea este imensă
Dr. Richard Horton, redactor-şef al seriei de publicaţii The Lancet, a declarat: "Oportunitatea este imensă. Sunt disponibile date. Avem la îndemână instrumentele necesare. De la şefi de stat până la autorităţi locale, de la lideri ONU până la copiii înşişi, Comisia ne îndeamnă pe toţi să intrăm într-o nouă eră în ceea ce priveşte sănătatea copiilor şi a adolescenţilor. Va fi nevoie de curaj şi angajament pentru a reuşi. Este testul suprem al generaţiei noastre".
"De la criza climatică până la obezitate şi publicitatea nocivă, copiii din lumea întreagă se confruntă cu ameninţări de neimaginat în urmă cu doar câteva generaţii", a declarat Henrietta Fore, director executiv al UNICEF. "Este momentul să abordăm sănătatea copilului dintr-o altă perspectivă, una care plasează copiii în fruntea agendei de dezvoltare a oricărui guvern şi pune bunăstarea acestora înaintea oricăror altor considerente".
"Acest raport arată că decidenţii de la nivel mondial dau, mult prea adesea, greş când vine vorba de copiii şi tinerii de azi: nu reuşesc să le protejeze sănătatea, nu reuşesc să le protejeze drepturile şi nu reuşesc să le protejeze planeta", a afirmat Dr. Tedros Adhanom Ghebreyesus, director general al Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii. "Acesta trebuie să fie un semnal de alarmă pentru toate ţările, în sensul că trebuie să investească în sănătatea şi dezvoltarea copiilor, să le asculte vocea, să le protejeze drepturile şi să construiască un viitor demn pentru copii".
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
