ÎCCJ a amânat pronunțarea unei decizii în procesul câștigat împotriva Guvernului privind restanţele salariale ale magistraţilor.
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ÎCCJ) a amânat joi, pentru data de 23 iulie, pronunţarea în dosarul pe care l-a câştigat în primă instanţă cu Guvernul şi Ministerul Finanţelor pentru neplata unor drepturi salariale restante către magistraţi, apărute ca urmare a unor majorări stabilite retroactiv prin hotărâri judecătoreşti.
Reamintim că procesul se află acum în faza de recurs, după ce Curtea de Apel Bucureşti a admis pe 5 mai acţiunea introdusă de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi a obligat Guvernul şi Ministerul Finanţelor să plătească, inclusiv prin rectificare bugetară, drepturile salariale restante ale magistraţilor.
Curtea de Apel Bucureşti a stabilit că Guvernul şi Ministerul de Finanţe trebuie să pună în executare decizia în termen de 10 zile de la data rămânerii definitive a hotărârii instanţei, cu penalităţi de 1% pentru fiecare zi de întârziere, dar şi amendă de 20% din salariul minim brut pe economie pe zi de întârziere.
Guvernul a sesizat CCR după ce ÎCCJ a cerut în instanță bani mai mulți pentru salariile restante ale magistraților
Ulterior, Guvernul României a sesizat Curtea Constituţională a României în legătură cu un posibil conflict juridic de natură constituțională între Executiv și Înalta Curte de Casație și Justiție. Guvernul vrea să afle de la CCR dacă o instanţă poate impune Guvernului alocări bugetare suplimentare şi dacă este constituţional ca instanţele să stabilească drepturi peste alocările bugetare stabilite prin lege.
În plus, Guvernul a cerut şi sesizarea Curţii de Justiţie a Uniunii Europene cu o întrebare preliminară, solicitând ca, până la o decizie a CJUE, procesul să fie suspendat.
La dezbaterile pe fond, reprezentantul Executivului a reclamat nelegalitatea deciziei Curţii de Apel din 5 mai, pentru că obligă Guvernul să aloce bani unei anumite categorii profesionale, iar termenul de 10 zile pentru punerea în aplicare a deciziei este mult prea scurt.
Completul format din trei judecători a anunţat că va da o soluţie în acest caz peste 2 săptămâni, adică pe 23 iulie.
De unde a pornit totul
Reamintim că proiectul de buget transmis Parlamentului de Ministerul Finanţelor, în luna martie, prevedea aproape 5 miliarde de lei (1 miliard de euro) pentru Înalta Curte în 2026, o creştere de aproximativ 50% faţă de anul precedent. Sumele suplimentare erau destinate achitării unor drepturi salariale restante, rezultate din majorări stabilite retroactiv prin hotărâri judecătoreşti.
Restanţele au apărut după ce, în 2023, Înalta Curte şi Parchetul General au decis majorarea salariilor judecătorilor şi procurorilor cu 25%, pentru a se alinia unor decizii ale instanţelor. Majorarea se aplică retroactiv, începând cu anul 2018. Ulterior însă Guvernul României a decis amânarea unei părţi din aceste plăţi și a redirecţionat fondurile către pachetul de ajutoare sociale de 1,1 miliarde de lei, promovat de PSD.
În cererea de chemare în judecată, semnată de preşedinta instanţei, Lia Savonea, Înalta Curte susţine că refuzul Guvernului de alocare a sumelor necesare pentru plata titlurilor executorii către magistrați este unul „nejustificat”, iar prin această decizie Executivul și-a încălcat propriul cadru normativ.
Autoritățile de la Palatul Victoria susțin însă că ÎCCJ nu poate interveni în felul în care sunt distribuiți banii din bugetul de stat.
