"Pentru a exista posibilitatea de a face alfabetizarea mass-media ar trebui să mai existe mass-media. Una dintre amenințări este chiar Directiva Copyrigh. Vă prezint poziția unei părți a presei, a celor care se consideră afectați.
La începutul anului 2019, europarlamentarul Julia Reda din Germania a cerut Comisiei Europene să pună la dispoziție un studiu științific pe care Comisia îl ținea la sertar. Îl comandase, îl plătise, dar nu îl publica astfel încât să ghideze decizia Parlamentului European, a țărilor membre, vizavi de efectele potențial negative ale acestei directive.
De ce? Este o ipoteză: Rezultatele pe care le ofereau experții nu erau conforme cu decizia politică deja adoptată. S-a ajuns la votul din Parlamentul European și directiva este în vigoare.
De unde apărea opoziția?
În ceea ce ne privește am văzut experiența din Spania și Germania relevată și de studiile amintite. (...) Un alt semn de întrebare este legat de modul în care se va aplica directiva. Există diferențe între modele de finanțare a presei și consumul de media în funcție de specificul național.
Ce ar putea îngrijora publicul?
Libertatea de exprimare și accesul la informații din mai multe surse vor fi restricționate prin introducerea de taxe. Fie publicul va fi obligat să plătească o taxă de acces, așa numitul abonament la site, fie site-ul va trebui să plătească o taxă de acces la public. Distorsiunea cea mai puternică se va produce în țările mai sărace unde disponibilitatea de a plăti pentru informații este mai redusă. România are o experiență egală cu zero în ceea ce privește informarea cu plată.
Agregatorii de știri, motoarele de căutare au două efecte - un efect de expansiune și unul de substituție - vorbim pentru editorii media. Efectul de expansiune înseamnă că atrag cititori pe site-uri după căutări active, efectul de substituție este acela că oamenii se mulțumesc doar cu titlul și câteva cuvinte și nu mai dau click în site.
Taxa pe distribuția știrilor
Directiva introduce o taxă - fie receptorul este obligat să plătească, fie plătește distribuitorul. În opinia noastră, motoarele de căutare reprezintă ceea ce era distribuția pentru presa scrisă, chioșcul de ziare etc. Deci fie plătește cititorul, fie plătește distribuitorul, fie vom plăti noi pentru a ajunge la public pe alte căi.
Legile care îngreunează accesul la un spectru cât mai larg de opinii restrâng, de fapt, democrația. Riscul este cu atât mai mare cu cât la noi democrația este mai fragilă. Sunt vizați și bloggeri de această directivă. Dar mai important decât orice este că taxa pe distribuție favorizează fake news-urile! Creatorii de fake news se bazează mai puțin pe distribuția prin agregatoare și mai mult pe rețele sociale. Cel care produce fake news nu funcționează în logica economiei de piață. Costurile pe care le-ar presupune distribuția de fake news sunt acoperite de beneficiile ascunse pe care, de fapt, le urmărește.
Riscul ca un consum de știri false să înlocuiască ceea ce considerăm astăzi consum de știri este mai mare în țările în care educația este mai precară. Din ceea ce sugerează studiile, legile care îngreunează accesul cetățenilor la un spectru cât mai larg de opinii restrâng democrația, riscul este mai mare în țările cu experiență democratică mai redusă. Cea mai puternică distorsiune se va produce în țările sărace unde disponibilitatea de a plăti pentru informație este mai redusă.
Sunt cele trei modele de acces la mass media - accesul cu plată, modelul freemium care nu a funcționat în România și accesul liber cu finanțare prin publicitate. Studiile arată că directiva ar favoriza editorii mari din țările unde funcționează modelul bazat pe abonamente și va defavoriza pe editorii mici și mijlocii care oferă acces liber la conținutul site-ului”, a spus jurnalistul Val Vâlcu.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
