Judecătorii CCR au decis, luni, că amendamentul din legea integrităţii care îl lasă pe Dominic Fritz fără mandatul de primar al Timişoarei este constituţional. Totodată, magistrații au declarat neconstituțional amendamentul Mirabela Grădinaru, iar sesizarea privind Legea biodiversității a fost respinsă.
Curtea Constituţională a României a discutat, luni, sesizările la legea integrităţii, dar și sesizarea privind Legea biodiveristății.
În cazul legii integrității, judecătorii CCR au decis cu majoritate de voturi că amendamentul care îl lasă pe Dominic Fritz fără mandatul de primar al Timişoarei, introdus de PSD, este constituţional. Ulterior, preşedintele Camerei Deputaţilor, Sorin Grindeanu, a anunţat că, după ce Curtea va transmite motivarea completă a hotărârii, va convoca de urgenţă Parlamentul pentru a pune actul normativ în acord cu deciziile CCR, iar România să nu piardă 770 de milioane de euro aferente acestui jalon din PNRR.
În acelaşi timp, magistrații CCR au decis că amendamentul AUR care prevede publicarea declaraţiilor de avere şi de interese de către "soțul, soția sau persoana care are relații asemănătoare acelora dintre soți”, numit în spațiul public "amendamentul Mirabela Grădinaru", este neconstituţional.
Tot astăzi, Curtea Constituţională a României a respins, cu majoritate de voturi, sesizarea partidelor AUR şi S.O.S. România asupra Legii privind aprobarea Strategiei naţionale şi a Planului de acţiune pentru conservarea biodiversităţii 2026 - 2030. Legat de această decizie, avocatul Toni Neacșu a spus că în motivarea ei, "CCR se pronunță pentru prima oară și pe limitele de competență ale Guvernului demis".
Curtea Constituţională a României a trimis două comunicate de presă în care a oferit mai multe detalii despre deciziile de astăzi privind Legea ANI și Legea biodiversității.
Precizările CCR privind deciziile ce vizează legea integrității
Legat de obiecția de neconstituționalitate referitoare la Legea pentru modificarea și completarea unor acte normative în domeniul integrității, CCR a transmis: "Curtea Constituțională, cu unanimitate de voturi, a admis obiecția de neconstituționalitate și a constatat că sintagma „persoana care are relații asemănătoare acelora dintre soți” din cuprinsul art.II pct.2 [cu referire la art.2 alin.(6) pct.43] și pct.5 [cu referire la art.4 alin.(9)], precum și dispozițiile art.II pct.2 [cu referire la art.2 alin.(6) pct.43] din Legea pentru modificarea și completarea unor acte normative în domeniul integrității sunt neconstituționale. De asemenea, cu majoritate de voturi, a constatat că dispozițiile art.II pct.2 [cu referire la art.2 alin.(6) pct.1-42] din legea analizată sunt neconstituționale, iar cele ale art.II pct.17 [cu referire la art.25 alin.(1) și (2)] și ale art.X alin.(1) și (2) din aceeași lege sunt constituționale în raport cu criticile formulate".
Potrivit magistraților CCR, "sintagma „persoana care are relații asemănătoare acelora dintre soți” din cuprinsul art.II pct.2 [cu referire la art.2 alin.(6) pct.43] și pct.5 [cu referire la art.4 alin.(9)] din legea analizată este contrară cerințelor de calitate a legii și dreptului la viață privată, prevăzute de art.1 alin.(5) și art.26 din Constituție".
"Dispozițiile art.II pct.2 [cu referire la art.2 alin.(6)] din lege sunt contrare Deciziei Curții Constituționale nr.297/2025, ceea ce conduce la încălcarea art.147 alin.(4) din Constituție. Curtea a constatat că dispozițiile legale tranzitorii cu privire la aplicarea în timp a regimului sancționator a conflictelor de interese/ incompatibilităților cuprinse în art.X din lege nu sunt contrare art.15 alin.(2) din Constituție", a mai transmis CCR.
Argumente CCR pentru respingerea amendamentului Mirabela Grădinaru
Cu privire la criticile de neconstituționalitate față de amendamentul Mirabela Grădinaru, CCR a constatat că:
- Sintagma „persoana care are relații asemănătoare acelora dintre soți” este imprecisă prin conținutul său normativ. Totodată, legiuitorul nu poate atașa obligații juridice în privința persoanelor care au relații personale nerecunoscute juridic de stat.
- Publicarea declarațiilor de interese financiare ale persoanelor care dețin funcții/ demnități publice, precum și ale soților/ soțiilor acestora pe pagina de internet a Agenției Naționale de Integritate contravine Deciziei Curții Constituționale nr.297/2025, prin care s-a stabilit că astfel de măsuri aduc atingere dreptului la viață privată;
- Reglementarea măsurilor de sancționare a conflictului de interese intră în marja de apreciere a legiuitorului, iar aplicarea în timp a acestora, prin intermediul normelor tranzitorii adoptate, s-a realizat cu respectarea art.15 alin.(2) din Constituție.
CCR precizează în comunicat că "decizia este definitivă și general obligatorie".
CCR, despre declararea Strategiei privind biodiversitatea constituţională
În legătură cu obiecția de neconstituționalitate a dispozițiilor Legii privind aprobarea Strategiei naționale și a Planului de acțiune pentru conservarea biodiversității 2026-2030, CCR a transmis:
"Curtea Constituțională, cu majoritate de voturi, a respins obiecția de neconstituționalitate și a constatat că Legea privind aprobarea Strategiei naționale și a Planului de acțiune pentru conservarea biodiversității 2026-2030 este constituțională în raport de criticile formulate".
CCR precizează că din punct de vedere formal, a fost respectată cerința solicitării fișei financiare și a informării asupra implicațiilor bugetare, fiind astfel respectate imperativele constituționale.
"Curtea a constatat că, având în vedere jurisprudența Curții Constituționale în materie, rezultă că, din punct de vedere formal, a fost respectată cerința solicitării fișei financiare și a informării asupra implicațiilor bugetare, fiind astfel respectate imperativele constituționale ale art.111 alin.(1) și ale art.138 alin.(5) din Legea fundamentală.
Totodată, a constatat că este neîntemeiată critica autorilor sesizării de neconstituționalitate referitoare la subrogarea Parlamentului în atribuțiile Guvernului, fiind respectate dispozițiile constituționale cuprinse în art.1 alin.(3) și (4), art.61 alin.(1), art.65 alin.(2) lit.f), art.102 alin.(1) și art.108 alin.(2) din Legea fundamentală, precum și că nu pot fi reținute criticile de neconstituționalitate intrinsecă", a precizat CCR.
Și această decizie este "definitivă și general obligatorie."
Argumentele CCR în favoarea constituționalității Strategiei privind biodiversitatea
Redăm mai jos argumentele CCR în favoarea constituționalității Strategiei privind biodiversitatea:
" - Referitor la faptul că nu a fost stabilită sursa de finanțare a cheltuielilor bugetare pe care le implică legea criticată, Curtea a reținut că Senatul a solicitat ca Guvernul să comunice, pe de o parte, punctul de vedere și informarea asupra implicațiilor bugetare, în conformitate cu prevederile art.111 alin.(1) din Constituția României și ale Legii nr.314/2003 pentru modificarea art.15 din Legea nr.500/2002 privind finanțele publice, precum și, pe de altă parte, fișa financiară, în conformitate cu prevederile art.15 din Legea responsabilității fiscal-bugetare nr.69/2010, republicată, cu modificările și completările ulterioare, și ale art.15 din Legea nr.500/2002 privind finanțele publice, cu modificările și completările ulterioare. În consecință, având în vedere jurisprudența Curții Constituționale în materie, rezultă că, din punct de vedere formal, a fost respectată cerința solicitării fișei financiare și a informării asupra implicațiilor bugetare.
- Cu privire la criticile de neconstituționalitate extrinsecă referitoare la încălcarea prevederilor art.1 alin.(4) referitoare la principiul separației și echilibrului puterilor în stat din perspectiva reglementării prin act normativ de nivelul legii, Curtea a constatat că Strategia națională și Planul de acțiune pentru conservarea biodiversității 2026-2030 sunt instrumente de politică publică prin care se pune în practică Strategia Uniunii Europene privind biodiversitatea pentru 2030, care schițează poziția Uniunii Europene privind cadrul post-2020 în materie de biodiversitate și al căror obiectiv este de a pune biodiversitatea Europei pe calea redresării până în 2030, în beneficiul naturii, al oamenilor și al climei. În consecință, Curtea a reținut că atât strategia antereferită, cât și planul de acțiune aferent se încadrează noțional în ceea ce reprezintă o „politică nouă” pe care, în temeiul art.37 alin.(3) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr.57/2019 privind Codul administrativ un Guvern demis nu ar putea să o promoveze pe calea unei hotărâri de Guvern. În consecință, în condițiile în care la data de 5 mai 2026, actualul Guvern și-a încetat mandatul, ca urmare a adoptării moțiunii de cenzură, de la acea dată aflându-se în situația prevăzută de art.110 alin.(4) din Constituție, în prezent, în fapt, nu se poate prevedea un termen scurt sau o dată certă la care ar urma să funcționeze un Guvern cu puteri depline și care ar putea adopta o hotărâre de Guvern în aplicarea funcției sale proprii de reglementare, astfel încât singura modalitate de legiferare care să permită respectarea datei-țintă de 1 septembrie 2026 este adoptarea unei legi de către Parlament. Acesta, în calitate de unică autoritate legiuitoare a țării, are, de principiu, obligația constituțională de a legifera în orice domeniu și în privința oricărui raport juridic reflectat din viața socială, economică, culturală, juridică a statului, deținând, prin voința Adunării constituante, monopol de legiferare.
- Referitor la critica de neconstituționalitate intrinsecă privind nerespectarea cerințelor de calitate a legii, Curtea a constatat că textele de lege criticate sunt clare, fluente și inteligibile, fără dificultăți sintactice și pasaje obscure sau echivoce care să le împiedice în a fi aplicate. Curtea a subliniat că inserarea strategiei naționale și a planului de acțiune pentru conservarea biodiversității 2026-2030 în două anexe ale legii criticate reprezintă un element de tehnică legislativă care nu impietează asupra coerenței textului normativ. Totodată, folosirea unor termeni generali în legea criticată este neconstituțională doar dacă aduce atingere în final unor drepturi, libertăți sau principii de rang constituțional. Or, nu se încadrează într-o astfel de tipologie nici obligația de adoptare a unor măsuri legislative viitoare, care pot fi promovate de legiuitorul primar sau de către cel delegat, nici invocarea unor proiecte de interes strategic național ori european, definite ca atare în instrumentele de prezentare şi motivare ale proiectelor de acte normative care să permită identificarea lor de către orice persoană interesată, și nici invocarea actelor obligatorii ale Uniunii Europene în materie, în condițiile în care cele două instrumente de politică publică pun în practică politica Uniunii Europene în materia biodiversității. Mai mult, sensul legii nu este dat pentru totdeauna în momentul creării ei, ci trebuie să se admită că adaptarea conținutului legii se face pe cale de interpretare - ca etapă a aplicării normei juridice la cazul concret. Or, funcţia decizională acordată instanţelor serveşte tocmai la îndepărtarea îndoielilor ce ar putea exista în privinţa interpretării normelor, ţinând cont de evoluţiile practicii cotidiene, cu condiţia ca rezultatul să fie coerent, cu atât mai mult cu cât una dintre tehnicile-tip de reglementare constă în recurgerea mai degrabă la categorii generale decât la liste exhaustive.
- În ceea ce privește critica de neconstituționalitate intrinsecă referitoare la nerespectarea controlului judecătoresc al actelor administrative, Curtea a constatat că autorii obiecției de neconstituționalitate sunt nemulțumiți, în realitate, de modalitatea de reglementare aleasă, ceea ce nu constituie per se un element de neconstituționalitate care să fie cenzurat de Curtea Constituțională, astfel încât critica nu poate fi reținută.
- Referitor la critica de neconstituționalitate intrinsecă privind afectarea caracterului deliberativ și a autonomiei autorităților locale, Curtea a reținut că aceasta este o falsă problemă, iar critica de neconstituționalitate nu poate fi reținută, în condițiile în care, de esența hotărârilor consiliilor locale și ale consiliilor județene este faptul că acestea sunt adoptate prin vot, indiferent de caracterul acestora. De altfel, Ordonanța de urgență a Guvernului nr.57/2019 privind Codul administrativ prevede expres, la art.139 alin.(1) și art.182 alin.(1), că, în exercitarea atribuțiilor ce îi revin, consiliul local/județean adoptă hotărâri, cu majoritate absolută sau simplă, după caz, fără să facă distincție între hotărâri cu caracter individual sau normativ".
Toni Neacșu: CCR se pronunță pentru prima oară și pe limitele de competență ale Guvernului demis
Avocatul Toni Neacșu a comentat deciziile de astăzi luate de Curtea Constituțională a României, afrimând că prin motivarea deciziei privind Legea biodiversității, CCR se pronunță pentru prima oară și pe limitele de competență ale Guvernului demis.
"CCR se pronunță pentru prima oară și pe limitele de competență ale Guvernului demis. Prin motivarea scurtă, pentru presă, a deciziei privind Strategia privind biodiversitatea CCR confirmă atât faptul că Guvernul demis nu o putea adopta constituțional, cât și, practic, hotărârile instanțelor judecătorești care au suspendat HG-uri ale Guvernului demis ca fiind date cu încălcarea competenței sale restrânse potrivit art. 110 alin 4 din Constituție si art. 37 alin 3 din Codul administrativ.
Guvernul nu are dreptul să promoveze politici noi nici măcar prin Hotărâri de Guvern, iar existența unor legi anterioare care prevăd necesitatea adoptării unor reglementări nu le oferă Hotărârilor Guvernului natura de continuare doar a unor politici anterioare. Concluzia e importantă pentru că Guvernul are în plan să mai adopte atât strategii naționale prin hotărâri de Guvern cât și politici noi, deși în mod frecvent Consiliul legislativ i-a atras atenția că nu poate", a scris Toni Neacșu pe pagina sa de Facebook, arătând apoi acel paragraf în care CCR se pronunță practic pe limitele de competență ale Guvernului demis:
"În consecință, Curtea a reținut că atât strategia antereferită, cât și planul de acțiune aferent se încadrează noțional în ceea ce reprezintă o „politică nouă” pe care, în temeiul art.37 alin.(3) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr.57/2019 privind Codul administrativ un Guvern demis nu ar putea să o promoveze pe calea unei hotărâri de Guvern. În consecință, în condițiile în care la data de 5 mai 2026, actualul Guvern și-a încetat mandatul, ca urmare a adoptării moțiunii de cenzură, de la acea dată aflându-se în situația prevăzută de art.110 alin.(4) din Constituție, în prezent, în fapt, nu se poate prevedea un termen scurt sau o dată certă la care ar urma să funcționeze un Guvern cu puteri depline și care ar putea adopta o hotărâre de Guvern în aplicarea funcției sale proprii de reglementare, astfel încât singura modalitate de legiferare care să permită respectarea datei-țintă de 1 septembrie 2026 este adoptarea unei legi de către Parlament. Acesta, în calitate de unică autoritate legiuitoare a țării, are, de principiu, obligația constituțională de a legifera în orice domeniu și în privința oricărui raport juridic reflectat din viața socială, economică, culturală, juridică a statului, deținând, prin voința Adunării constituante, monopol de legiferare".
Sorin Grindeanu anunță că va convoca Parlamentul
Totodată, precizăm că preşedintele Camerei Deputaţilor, Sorin Grindeanu, a anunţat luni că, după ce Curtea Constituţională va transmite motivarea la hotărârea privind Legea integrităţii, va convoca de urgenţă Parlamentul pentru a pune actul normativ în acord cu deciziile CCR, iar România să nu piardă 770 de milioane de euro aferente acestui jalon din PNRR.
Într-o conferinţă de presă susţinută la Palatul Parlamentului, Sorin Grindeanu a fost întrebat dacă PSD a anticipat "efectul amendamentului Fritz" şi cam câţi primari sau funcţionari publici social-democraţi s-ar afla într-o situaţie similară cu aceea a primarului Timişoarei.
"Cred că au fost mai multe decizii azi, nu a fost doar una, au fost vreo trei. Ca să vă răspund altfel - am văzut un comunicat al Agenţiei Naţionale de Integritate care spune că sunt, cred, aproape 50 de persoane aflate în aceeaşi situaţie. Deci, chestiunea cu amendamentul Fritz nu e corectă şi asta a spus-o oficial Agenţia Naţională de Integritate, nu PSD. În rest, vă spun încă o dată ca să se înţeleagă: eu nu comentez deciziile CCR, spre deosebire de alţii. Haideţi să vedem motivarea şi după aceea voi convoca, evident, de urgenţă, Parlamentul, dacă e nevoie, şi din ce am înţeles este, astfel încât să refacem legea în concordanţă cu deciziile CCR şi să nu pierdem cele 770 de milioane de euro", a declarat Sorin Grindeanu, transmite Agerpres.
În privinţa edilului-şef al Timişoarei, el nu a dorit să răspundă atacurilor lansate de acesta la adresa PSD.
"Despre domnul Fritz numai de bine. În acest caz, cel de astăzi, este o problemă între dânsul şi justiţie şi nu am de gând să îi răspund deloc. Spun doar atât: fără condamnaţi în funcţii publice. Atât", a afirmat Grindeanu. "Nu am înţeles ce abuz face PSD, nici nu vreau să comentez. Înţeleg, poate, atitudinea, din punct de vedere uman a lui Dominic Fritz, dar nu vreau să comentez despre Fritz. Nu e vorba despre Fritz, e vorba despre un principiu: fără condamnaţi în funcţii publice!", a transmis şeful PSD.
Grindeanu a refuzat să comenteze decizia CCR privind amendamentul Mirabela Grădinaru
El nu a dorit să comenteze nici partea din decizia CCR la Legea integrităţii prin care a fost declarat neconstituţional amendamentul din lege privitor la declaraţiile de avere, subliniind doar că el, personal, şi-a publicat declaraţia de avere şi îi încurajează pe colegii din PSD să facă acelaşi lucru.
"Amendamentul a fost făcut de AUR, l-am susţinut, a fost declarat neconstituţional, nu comentez deciziile CCR nici într-o formă nici în cealaltă. E o decizie a CCR, cred că e a doua de acest tip, pentru că a mai fost şi în trecut o decizie legată de declaraţiile de avere ale soţilor, soţiilor şi aşa mai departe, decizii ale CCR pe care nu le comentez", a mai spus el.
Sorin Grindeanu a menţionat că el şi-a publicat declaraţia de avere şi îi încurajează pe colegii din PSD să facă acelaşi lucru, întrebat dacă social-democraţii vor depune un amendament nou la lege prin care declaraţiile de avere ale demnitarilor să fie publice.
"Tocmai asta am făcut în legea care a fost trimisă spre CCR. De aceea, dacă a fost declarat neconstituţional acest lucru, trebuie să vedem motivarea şi, în momentul în care vom vedea motivarea, vom vedea ce se poate face. Eu unul sunt un susţinător al publicităţii. (...) Vă dau un exemplu - declaraţia mea e publică, este pe site, la PSD. Îi îndemn pe toţi colegii mei, nu pot să îi oblig, dar îi îndemn pe toţi colegii mei să facă publice declaraţiile de avere. Ca să răspund la întrebarea dumneavoastră, PSD va respecta deciziile CCR. Să vedem motivarea", a afirmat Sorin Grindeanu.
Abrudean: Senatul e pregătit să se reunească în sesiune extraordinară, în urma deciziei CCR privind Legea integrităţii
Ulterior, preşedintele Camerei superioare a Parlamentului, Mircea Abrudean, a anunțat că Senatul României este pregătit să se reunească într-o nouă sesiune extraordinară, în urma deciziei CCR privind Legea integrităţii, şi să parcurgă cu rapiditate paşii legislativi necesari.
"România rămâne cu aproape un miliard de euro din PNRR, după ce CCR a respins sesizarea împotriva Legii biodiversităţii. Este o veste bună pentru România şi pentru proiectele finanţate prin PNRR. Strategia naţională pentru conservarea biodiversităţii este un jalon important, iar îndeplinirea lui protejează o miză financiară de aproximativ 972 de milioane de euro. În această perioadă, fiecare jalon PNRR contează. România trebuie să îşi respecte angajamentele şi să nu piardă bani europeni din cauza unor blocaje politice. Senatul României este pregătit să se reunească într-o nouă sesiune extraordinară, în urma deciziei CCR privind Legea integrităţii, şi să parcurgă cu rapiditate paşii legislativi necesari", a scris Mircea Abrudean pe pagina sa de Facebook.
