"Venirea lor pe lume a fost ceva wow, într-adevăr, sunt și extrem de frumoase și de deosebite, parcă sunt soarele și luna vieții mele, mai ales că una e blondă și cealaltă e brunețică, parcă sunt ziua și noaptea. Mi-am dorit foarte mult copii, știam sigur c-o să-i iubesc, dar am descoperit ceva… sunt extrem de îndrăgostit de ele, ăsta este un fenomen pe care nu mi l-am putut imagina și nu cred că ar exista dacă ar fi băieți.
Eu nu le iubesc doar, sunt și îndrăgostit. Dacă una dintre ele zâmbește altcuiva, mă apucă spumele, mă apucă geloziile, adică mă apucă niște lucruri care sunt mai mult ca de iubită, nu știu cum să zic, nu e doar iubirea aia părintească, sunt efectiv topit", a mărturisit Codin Maticiuc, într-un interviu pentru viva.ro.
"Când călcâiul lui Ahile e un pic lovit, eu sunt în genunchi"
"Ce-am mai descoperit de când le am este că se naște și călcâiul lui Ahile. Adică până acum eram fericit dacă eram sănătoși eu și părinții mei… Acum a mai apărut cineva pe harta inimii mele care, dacă are o problemă, avem toți sau simțim toți. Când călcâiul lui Ahile e un pic lovit, eu sunt în genunchi.
De aceea am și o empatie deosebită pentru părinți. Înainte, când mergeam prin spitale, mă uitam la pacient – copil, bătrân –, acum mă uit la părinții lor. Mă duc la Fundeni și empatizez mai mult cu părinții decât cu copiii aflați în pătuț. Părinții trec prin ceva incredibil. Copilul de multe ori nici nu știe, trece doar prin senzația pe care o are din cauza bolii respective. Părintele trece printr-o dramă inimaginabilă. Și nu vedeam înainte aparținătorul, vedeam pacientul. Veneam și mă întrebam cu ce-or fi greșit copiii ăștia. Acum mă uit la părinți și zic: "Dar ei, cât de amărâți sunt ei?", a mai spus Codin Maticiuc.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
