”OUG prin care guvernul Cîțu a modificat Codul administrativ (în sensul stabilirii că funcțiile de prefect și subprefect sunt funcții de demnitate publică, al precizării condițiilor pe care trebuie să le îndeplinească o persoană pentru a putea fi numită în aceste funcții și al înființării funcției de secretar general al instituției prefectului, etc.) este profund NECONSTITUȚIONALĂ, în raport de următoarele motive obiective:
1.1. Potrivit dispozițiilor art. 115 alin. (4) din Constituție, Guvernul poate adopta OUG în situații EXTRAORDINARE, a căror reglementare NU poate fi amânată. Guvernul trebuia astfel să dovedească/arate care sunt acele argumente OBIECTIVE care să poată justifica situația EXTRAORDINARĂ și URGENȚA adoptării acestei măsuri, astfel încât aceasta să se circumscrie textului constituțional menționat.
Or, invocarea în preambulul OUG a pretinsei necesități a ”clarificării statutului prefectului și subprefectului identificate prin Programul de Guvernare 2021-2024” și aprecierea că această măsură va aduce ”un plus de claritate și eficiență cadrului instituțional care operează la nivel local” reprezintă ”argumente” cel puțin hilare, lipsite de orice fundament și raționament juridic constituțional.
De asemenea, guvernul NU a arătat/dovedit care sunt acele eventuale CONSECINȚE care s-ar produce în lipsa luării acestei măsuri, respectiv acele EFECTE NEGATIVE concrete ale neadoptării acestei măsuri prin OUG. Mai mult decât atât, executivul NU a arătat/dovedit în ce anume constă GRAVA ATINGERE adusă interesului public de actuala reglementare legislativă și care este INTERESUL PUBLIC afectat în prezent, care ar face absolut necesară adoptarea OUG pentru stabilirea funcțiilor de prefect și subprefect ca fiind de demnitate publică și pentru înființarea de funcții noi la nivelul instituției prefecturii.
Deopotrivă, care era IMPACTUL NEGATIV care se repercuta asupra cetățenilor și care erau PREJUDICIILE concrete înregistrate până în prezent, pe fondul actualei reglementări a instituției prefectului?
Amintesc că prin Decizia nr. 214/2019, CCR a statuat că ”pentru emiterea unei OUG este necesară existența unei stări de fapt OBIECTIVE, CUANTIFICABILE, independente de voința Guvernului, care PUNE ÎN PERICOL UN INTERES PUBLIC” și că ”situaţia extraordinară NU poate fi determinată de existenţa unui cadru legislativ neunitar, complex, imprevizibil, iar urgenţa măsurii NU poate fi justificată de nevoia îmbunătăţirii acestui cadru sau de cea a armonizării legislaţiei române cu cea europeană.”În materia adoptării OUG, cel mai important element pe care aceasta trebuie să îl îndeplinească, pentru a fi în acord cu exigențele înscrise în art. 115 alin. (4) din Constituție, vizează astfel tocmai existența unei SITUAȚII EXTRAORDINARE, care presupune să ”exprime un grad mare de abatere de la obișnuit sau comun și au CARACTER OBIECTIV, în sensul că existența lor NU depinde de voința Guvernului, care, în asemenea împrejurări, este CONSTRÂNS să reacționeze prompt pentru apărarea unui INTERES PUBLIC pe calea OUG” – a se vedea Decizia CCR nr. 83/1998.Prin Decizia nr. 134/2005, CCR a definit noțiunea ”CAZ EXCEPȚIONAL” în raport cu ”necesitatea și urgența reglementării unei situații care, datorită circumstanțelor sale EXCEPȚIONALE, impune adoptarea de soluții imediate, în vederea evitării unei GRAVE ATINGERI aduse INTERESULUI PUBLIC”, iar prin Deciziile nr. 258/2006, 421/2007 și 109/2010, instanța de contencios constituțional a arătat că ”URGENȚA reglementării NU echivalează cu existența situației extraordinare, reglementarea operativă putându-se realiza și pe calea procedurii obișnuite de reglementare.”
2. Potrivit dispozițiilor art. 115 alin. (6) din Constituție, OUG NU pot afecta regimul instituțiilor fundamentale ale statului. Prin Decizia nr. 55/2014, CCR a arătat că ”sunt instituții fundamentale acelea reglementate expres de Constituţie, în mod detaliat ori măcar sub aspectul existenţei lor, în mod explicit sau doar generic (instituţiile cuprinse în titlul III din Constituţie, precum şi autorităţile publice prevăzute în alte titluri ale Legii fundamentale)" (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 1.257/2009).
Printre instituţiile fundamentale ale statului stabilite a avea "statut constituţional" se regăsesc ”ministerele şi celelalte organe ale administraţiei publice” (Decizia CCR nr. 1.257/2009), prin raportare la prevederile art. 123 alin. (2) din Constituție, conform căruia ”Prefectul este reprezentantul Guvernului pe plan local și conduce serviciile publice deconcentrate ale ministerelor și ale celorlalte organe ale administrației publice centrale din unitățile administrativ-teritoriale”.
Dacă avem în vedere că instanța de contencios constituțional a și clarificat că prin sintagma ”afectare a regimului instituțiilor fundamentale ale statului” se au în vedere ”toate componentele care definesc regimul juridic al acestora – structura organizatorică, funcționarea, competențele, resursele materiale și financiare, numărul și statutul personalului, salarizarea, categoria de acte juridice pe care le adoptă, etc.” (a se vedea în acest sens Decizia 1.257/2009), este mai mult decât evident că OUG adoptat ieri de guvernul Cîțu este profund NECONSTITUȚIONALĂ!”, a explicat, pe larg, avocatul Cristian Winzer.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
Ascultă în română
