Jens Stoltenberg a condus NATO în cea mai tulbure fază a istoriei sale recente și acum așteaptă doar sfârșitul mandatului său pentru a putea alege calea Băncii Norvegiei, al cărei președinte va fi numit după părăsirea Alianței Atlantice.
Potrivit publicației Inside Over, cel mai probabil următorul personaj care va ocupa un loc in ”topul NATO”, cu acordul Statelor Unite, ar putea fi un exponent al Europei de Est. Acesta ar trebui să fie în mod deschis anti-rus și devotat izolării Moscovei.
Trei femei, posibile candidate, din Europa de Est
Înainte de război, se credea că Italia și Regatul Unit vor intra în competiție pentru conducerea NATO pentru mandatul destinat să se contureze din 2024. Acum, însă, Washingtonul pare interesat să dea undă verde unei figuri anti-ruse, feminină, cu autoritate, care să fie prima femeie secretar general al NATO.
Războiul din Ucraina pare să fi redus șansele uneia dintre favoritele anului 2021: fostul președinte croat Kolinda Grabar-Kitarović.
Mult timp la cârma Uniunii Democrate Croate, formațiune catolică și conservatoare, șef de stat din 2015 până în 2020, Grabar-Kitarovićea a fost mult timp ”suspectată” ca fiind principala candidată feminină pentru NATO, fiind anterior diplomată care a deținut atât funcția de ministru al Europei, cât și cea de ministru de Externe al Croației.
Ea a jucat un rol important în cererile de aderare ale țării la Uniunea Europeană și NATO și, deloc subestimată, a servit și ca ambasador al țării în Statele Unite în perioada 2008-2011, consolidând relații puternice la Washington. Cu toate acestea, reputația de avocat al relațiilor ruso-croate în mandatul prezidențial cântărește mult asupra politicii născute la Rijeka în urmă cu 54 de ani.
Având în vedere acest mic impediment, atenția s-a îndreptat către alte două posibile candidate. Dalia Grybauskaitė a fost președinte al Lituaniei din 2009 până în 2019, este cunoscută drept ”Doamna de Fier a țărilor baltice” pentru poziția ei dură față de Rusia și ar putea beneficia de instinctul puternic al lui Vilnius de a răspunde oricărui conflict cauzat de Putin.
Fostul președinte al Estoniei Kersti Kaljulaid a fost nomibalizată în 2021 printre alți candidați, dar acum toată lumea din țară crede că femeia puternică pentru NATO ar putea fi prim-ministrul Kaja Kallas.
Exponentă a Partidului Reformist Eston, cu o orientare centristă și liberală, Kallas a condus țara din ianuarie 2021, iar pentru Edward Lucas, cercetător senior nerezident la Centrul pentru Analiza Politicii Europene, prim-ministrul Kaja Kallas, în vârstă de 45 de ani, chiar ar trebui să fie indicat ca favorit absolut. ”Sub îndrumarea ei, Estonia a făcut mai mult pentru Ucraina, raportat la dimensiunea ei, decât orice altă țară, furnizând bani și echipamente echivalente cu un uluitor de 1% din produsul intern brut din surse publice și private. Cheltuielile pentru apărare au crescut la 2,8% din venitul național, cu aproape o treime peste prescripțiile Alianței Atlantice”, a declarat Edward Lucas.
Klaus Iohannis, ”o punte” între România și NATO
Următorul pe lista de posibili candidați, întocmită de Inside Over, este un candidat care se ”află la conducerea unei țări din ce în ce mai strategice pentru Alianță și care se laudă și cu acreditări solide”: președintele României, Klaus Iohannis. Președintele României, considerat de către sursa citată ”o punte a relațiilor din ce în ce mai strânse dintre România și NATO”, a făcut recent cunoscut că ar accepta cu bucurie postul, în ciuda faptului că actualul număr doi al NATO, Mircea Geoană, este tot român iar acest lucru ar putea reduce șansele pentru Klaus Iohannis, scrie sursa citată.
Publicația Inside Over menționează că dacă Mircea Geoană nu va pleca din funcție până în 2023, șansele lui Klaus Iohannis să fie numit ca secretar al NATO sunf foarte reduse, deoarece este foarte puțin probabil ca NATO să permită celor mai importante figuri ale sale să aibă aceeași naționalitate.
Potrivit sursei citate, cu acordul Washingtonului, președintele lider al NATO va prelua pentru prima dată direcția Europei de Est cu scopul de a finaliza, odată pentru totdeauna, deconectarea de Rusia.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
