Secretarul general al NATO, Mark Rutte, a făcut declarații la finalul Summitului B9, găzduit de președintele Nicușor Dan și coprezidat alături de omologul său polonez, Karol Nawrocki.
Citește și: Președintele Nicușor Dan, primele declarații după Summitul B9
Mark Rutte, principalele declarații după Summitul B9
„Mulțumesc foarte mult că ați găzduit B9. Mulțumesc, domnule Nawrocki, pentru rolul Poloniei în fondarea acestui grup. B9 este ancorat puternic în NATO și în relația translatantică. Întâlnirea de astăzi a arătat angajamentele aliaților - de la Marea Nordului până la Marea Baltică, ceea ce a demonstrat determinare și unitate. Vom sta împreună și ne vom apăra împotriva oricărei amenițări. Rusia rămâne, în continuare, amenințarea directă a NATO și continuă acest război de agresiune împotriva Ucrainei. Nu putem să lăsăm garda jos. Trebuie să facem tot ce este necesar pentru a apăra statele de pe teritoriul NATO.
Trebuie să apărăm țările din Flancul Estic, dar trebuie să facem mai mult având în vedere pericolul cu care ne confruntăm. Înseamnă că armata trebuie să aibă capabilitățile necesare, resursele necesare, trebuie să cheltuiască mai mult și salutăm investițiile în apărare din Polonia, din România - și a celorlalți aliați. La Summitul NATO de la Haga, am convenit să acordăm 5% din PIB apărării. Banii sunt cruciali. Însă la Summitul de la Ankara vom vorbi despre capabilități și vom susține semnificativ industria de apărare. Este o alianță transatlantică, dar avem nevoie de o Europă mai puternică și de un NATO mai puternic, să creștem cheltuielile pentru apărare și să ne asumăm mai multe responsabilități pentru apărarea convențională. Sprijinul puternic și continuu pentru Ucraina va fi o prioritate la Summitul de la Ankara.
Astăzi am discutat cu președintele Volodimir Zelenski, să vedem ce putem face mai mult pentru a ajuta în lupta pentru libertate. O Ucraină mai puternică astăzi este o Ucraină mai puternică mâine. Și este modul de a opri agresiunea Rusiei. Războiul este invaziv și timpul a sosit pentru acțiune.
Avem mulți prieteni, avem nevoie de susținerea SUA pentru Ucraina. Trebuie să săpăm adânc și continuăm pentru a oferi sprijinul de care are nevoie Ucraina, pentru că securitatea Ucrainei este securitatea noastră. Și, în calitate de europeni mândri, știu că doar prin NATO putem să menținem în siguranță un miliard de oameni, pe ambele părți ale Atlanticului.
Mulțumesc președintelui Dan și președintelui Nawrocki pentru leadershipul vostru, pentru angajamentul față de securitatea comună. Împreună suntem mai puternici și în mai multă siguranță în NATO, Vă mulțumesc”, a spus secretarul general al NATO, Mark Rutte.
După declarațiile susținute de cei trei lideri, au urmat întrebările jurnaliștilor.
Întrebare: „În declarația finală a Summitului, se vorbește despre hotărârea de a construi NATO 3.0 prin promovarea unei Europe mai puternice într-un NATO mai puternic. Puteți să explicați, concret, ce înseamnă acest lucru din punct de vedere al relației transatlantice? Este o recunoaștere a faptului că SUA nu se vor mai implica pentru securitatea Europei? Și cum poate rămâne NATO mai puternic în aceste condiții, mai ales că există state care sunt încă departe de acel 5% din PIB, asumat la Haga?”
Răspunsul secretarului general al NATO, Mark Rutte: „NATO 3.0 înseamnă o Europă mai puternică și un NATO mai puternic. Aceasta împreună cu SUA - și nuclear, și convențional. Însă europenii-și asumă mai multe responsabilități pentru apărarea convențională. Cred în continuare că unul dintre cele mai mari succese ale politicii externe a președintelui Trump a fost Summitul de la Haga. Toți aliații au convenit asupra acestui 2%. Apoi, am convenit să trecem la 5% și să ne egalizăm cheltuielile cu SUA. Astfel, să ne asigurăm că toată lumea se poate apăra împotriva oricărui adversar. Ceea ce am văzut astăzi, aici, sunt țări care au trecut dincolo de 5%, țări care se îndreptau către 5% chiar și înainte de summit.
Însă trebuie să fim sincer: avem și noi discuțiile noastre în NATO. Au existat dezamăgiri din SUA în ceea ce privește reacția la războiul împotriva Iranului. Însă e foarte limpede că aliații au auzit mesajul. Și asta e pe două fronturi: în primul rând, în ceea ce privește respectarea tuturor angajamentelor anterioare atât din alianță, cât și bilaterale, am constatat că este într-o creștere uriașă această tranziție către respectarea acesto angajamente. Și în România am văzut același lucru. Ieri am văzut avioane americane realimentând aici, pe aeroport. Deci și România își face partea în ceea ce privește respectarea acestor angajamente. În privința Strâmtorii Ormuz, aceasta e următoarea fază. Există inițiative, precum cea franco-britanică, care se asigură că va exista acolo ceea ce este necesar pentru a face deminarea, pentru a se asigura că strâmtoarea rămâne deschisă. Sunt nave trimise acolo care să elimine minele maritime și asta se face în continuarea multor altor inițiative. Mesajul meu către SUA este: Europenii au auzit mesajul și colaborăm strâns”, a răspuns Mark Rutte.
Întrebare: „Pornind de la o declarație făcută în ultimele ore de Dmitri Peskov cu privire la posibile negocieri sau începerea unei discuții pentru un armistițiu în Ucraina, condiționată de retragerea trupelor ucrainene din zona rusească, o retragere a liniei frontului actual, și având în vedere prezența președintelui Volodimir Zelenski la Summitul B9, care este formula pe care sprijinul NATO o va îmbrăca în vederea ajutorării Ucrainei în perioada următoare? Și care este perspectiva statelor din Flancul Estic și al NATO cu privire la aceste cerințe maximale pentru a da startul unor discuții pentru o posibilă pace?”
Răspunsul lui Mark Rutte: „Putin a început acest război în 2015, apoi l-a continuat în 2022. Președintele american a fost cel care a rupt blocajul în Rusia. Trebuie să ne asigurăm că Ucraina are ce îi trebuie ca să rămână în luptă cât mai mult timp posibil, inclusiv spirijnul substanțial din SUA care continuă să vină în Ucraina. Și toate celelalte forme de sprijin din Europa. Deocamdată, Putin ar trebui să fie dispus să colaboreze, și nu e dispus în acest moment. Dacă vine momentul pentru a se discuta despre un armistițiu, decizia va fi a guvernului ucrainean în ceea ce privește și ceea ce înseamnă un compromis. Noi suntem aici pentru a ne asigura că încetarea focului și acordul de pace vor fi de așa natură încât rușii să nu mai încerce niciodată să atace. Am fost în ianuarie, la Paris, la o reuniune sub conducerea președintelui Emmanuel Macron. Toate țările NATO au fost în aceeași cameră. Am rezolvat cam 90-95% dintr-un asemenea text. Rușii știu precis că, dacă sunt opriți acum, nu vor mai putea niciodată să atace. Deocamdată, mingea este, foarte clar, pe terenul lui Putin. El trebuie să o joace. Deocamdată nu vrea să joace, dar vom vedea ce se va întâmpla. Ucraina rămâne în luptă, se descurcă bine pe front. Dar ei nu au cerut acest lucru (n.r. războiul). Și au murit foarte mulți oameni din cauza lui Putin în Ucraina”, a spus Mark Rutte, după Summitul B9.
Preşedintele Nicuşor Dan a găzduit, miercuri, la Palatul Cotroceni, cel de-al 11-lea Summit al Formatului Bucureşti 9 (B9), cu participarea statelor nordice, SUA şi Ucrainei.
Formatul Bucureşti 9 a fost lansat în anul 2015, la iniţiativa comună a României şi Poloniei, ca răspuns la anexarea ilegală a Peninsulei Crimeea de către Rusia.
Cele zece reuniuni de până acum au confirmat statutul formatului de voce coerentă a Flancului Estic în cadrul Alianţei Nord-Atlantice.
Summitul din 2026 se desfăşoară cu mai puţin de două luni înaintea Summitului NATO de la Ankara (7 - 8 iulie 2026), într-un moment de presiune crescută asupra securităţii europene şi transatlantice, se arată în comunicatul Administrației Prezidențiale. „Rusia rămâne cea mai semnificativă şi directă ameninţare pe termen lung la adresa Alianţei. Flancul Estic al NATO continuă să fie deosebit de expus prin încălcări ale spaţiului aerian aliat, acte de sabotaj, ameninţări la adresa infrastructurii critice şi campanii de agresiune hibridă, toate acestea marcând realitatea strategică a regiunii”, potrivit sursei citate.