”Dizolvarea Parlamentului
(1) După consultarea preşedinţilor celor două Camere şi a liderilor grupurilor parlamentare, Preşedintele României poate să dizolve Parlamentul, dacă acesta nu a acordat votul de încredere pentru formarea Guvernului în termen de 60 de zile de la prima solicitare şi numai după respingerea a cel puţin două solicitări de învestitură.
(2) În cursul unui an, Parlamentul poate fi dizolvat o singură dată.
(3) Parlamentul nu poate fi dizolvat în ultimele 6 luni ale mandatului Preşedintelui României şi nici în timpul stării de mobilizare, de război, de asediu sau de urgenţă.” arată Constituția României.
În 5 octombrie 2021, ”Guvernul Cîțu a căzut” era breaking news-ul care făcea înconjurul presei. Au trecut 26 de zile și, între timp, în 20 octombrie 2021, un Guvern a picat la vot în Parlament, Guvernul Cioloș. La vot, fără încă nicio înțelegere, va ajunge și Guvernul Ciucă. Miercuri, 3 octombrie, la ora 12:00.
”Klaus Iohannis, foarte singur”
”Nu va trece, din punctul meu de vedere. De miercuri seara, lumea va fi mai atentă la ce se va putea întâmpla. Ciucă va fi o amintire” este de părere sociologul Alfred Bulai. El crede că președintele Klaus Iohannis s-ar fi așteptat ca Guvernul Ciucă să aibă șanse să treacă, dar, în ciuda unei eventuale susțineri de la vârful PSD, sunt probleme ale liderilor din teritoriu. ”Se merge la o formulă în ideea în care lumea nu vrea, totuși, să renunțe la mandat, pentru că toți se vor gândi că scăunașul lor nu va mai fi” este de părere sociologul, cu privire la dizolvarea Parlamentului și declanșarea alegerilor anticipate. ”Noua structură nu va fi benefică pentru PNL și pentru Iohannis, care va fi și mai singur. Acum, Klaus Iohanis este foarte singur, el are doar o grupare PNL de partea lui” a continuat Alfred Bulai. ”Iohannis a zis că nu e cazul de alegeri anticipate, dar are un intrument de șantaj pentru Parlament, pentru că Parlamentul îl poate amenința cu suspendare, deci și el o poate face cu dizolvarea. Care pe care... nu cred că-n prima fază va face așa ceva Iohannis, ci va arăta că este deschis și o să încerce o altă variantă de Guvern. Cu cine va încerca devine destul de problematic, pentru că singura soluție rațională ar fi să încerce o formulă non-politică, singura care ar putea trece, care poate fi dată oricând jos, o formulă non-politică, dar apropiată de politică” a mai spus sociologul, pentru DCNews.
Ciucă oferă timp
Premierul desemnat oferă timp liderilor politici pentru a ajunge la un acord, în timp ce el, ca premier al țării, alături de miniștrii susținuți de PNL și UDMR, rezolvă alte crize, din sănătate și/sau economie. Nicolae Ciucă este de părere că va fi votat cu numărul minim de voturi: ”va întruni minimul necesar de voturi mergând pe responsabilitatea, stabilitatea și nevoia de a rezolva problemele cetățenilor români”. Dacă și Guvernul Ciucă va pica, numărătoarea inversă continuă și una dintre condițiile în care va putea fi dizolvat Parlamentul ar urma să fie bifată: două solicitări de învestitură a Guvernului picate în Legislativ.
Dizolvarea Parlamentului, în detalii
Dar Constituția României are detalii. După cum putem observa la punctul 1, dizolvarea Parlamentului ”poate” fi decisă de președinte în anumite condiții, fără a fi o obligație, ci o posibilitate pe masa președintelui țării. Timpul se numără nu de la picarea Guvernului Cîțu în Parlament, ci de la prima solicitare, de la solicitarea pentru votul de învestitură a Guvernului Cioloș. Deci ceasul a fost resetat, nu și pentru țară sau pentru români, doar pentru jocul politic. Și trebuie să treacă 60 de zile până când președintele se va afla în fața momentului în care va avea pe masă posibilitatea dizolvării Parlamentului.
Guverne pot cădea nelimitat, căci Constituția prezintă un număr minim, nu maxim: ”... numai după respingerea a cel puţin două solicitări de învestitură.”
Pe de altă parte, nu suntem în stare de urgență, dar suntem în stare de alertă, generată de evoluția SARS-CoV-2, iar România este într-o situație critică, situație ce ar putea intra sub incidența punctului 3, într-o eventuală interpretare.
Alegerile anticipate, văzute ca soluție la criza politică
Dacă se va dizolva Parlamentul, se va ajunge la alegeri anticipate. DCNews a realizat un sondaj în care a întrebat cititorii DCNews care văd a fi soluția la criza politică. Au existat patru variante de răspuns: alegeri anticipate, Guvern PSD - PNL, guvern minoritar sprijinit de PSD, refacerea alianței PNL- USR- UDMR. Varianta favorită a fost ”alegeri anticipate”: ”cei mai mulți români, 66,9%, respectiv 10.372 de voturi consideră că alegerile anticipate sunt soluția la criza politică actuală”. Vezi aici mai mult despre sondaj
Deputatul USR Emanuel Ungureanu a anunțat astăzi că este cel mai probabil să fie alegeri anticipate în primăvara lui 2022. Vezi aici
SONDAJ CURS, intenție de vot pe partide
Președintele Klaus Iohannis, în fața situației de mai sus, ar putea fi primul care s-ar feri de alegeri anticipate, pentru că PNL s-a erodat grav la guvernare.
Un sondaj CURS, realizat în perioada 25-30 octombrie 2021, arată că, în intenție de vot la alegeri, PSD ar lua, din nou, primul loc, cu 39%. PNL s-ar poziționa la jumătatea social-deocraților, cu doar 19%, urmat fiind de AUR, cu 12%. USR ar lua 11%, iar UDMR 5%. PMP ar intra în Parlament, cu 5%. PP-USL s-ar afla la limită, cu 4%, iar pentru ProRomânia sunt șanse de 3%.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
