TEORIA CONSPIRAŢIEI: Ungurii vor să ne ia din nou nordul Ardealului prin reorganizarea nejustificată a regiunilor de dezvoltare. Propunerea legislativă a trecut de Senat

Unii parlamentari, dar și câțiva intelectuali români, susțin că UDMR are de gând ca prin reorganizarea regiunilor de dezvoltare să deschidă drumul pentru anexarea de către Ungaria a nordului Ardealului. Ipoteza circulă şi pe internet, alături de alte teorii ale conspiraţiei . De Ce News vă prezintă o descriere echilibrată a situaţiei.

De fapt, macroregiunile există încă din 2007. Sunt 4 macroregiuni, asemănătoare ca mărime cu regiunile istorice ale României, dar de configurație diferită. Aceste macroregiuni nu trebuie confundate cu cele opt regiuni de dezvoltare. Macroregiunile au fost adoptate ca unități de raportare statistică de către Insititutul Național de Staistică începând din 2007. Uniunea Europeană impune anumite condiții pentru a încadra județele, regiunile de dezvoltare și macroregiunile. Astfel, ultimul nivel, care în România corespunde județelor, trebuie să aibă între 150.000 și 800.000 de locuitori, regiunile de dezvoltare între 800.000 și 3 milioane de locuitori, iar macroregiunile între 3 și 7 milioane de locuitori. „În baza acestor considerente întreaga Moldovă nu formează o regiune de dezvoltare unică, căci are peste 4.700.000 de locuitori, iar județele Vrancea și Galați au fost incluse în regiunea de S-E”, a declarat la RFI sociologul Dumitru Sandu, care a participat la proiectarea celor opt regiuni de dezvolare, adoptate prin legea 151 din 1998 (actualizată prin legea 315/2004).

UDMR a propus încă din 2009, când se afla în Opoziție, reorganizarea regiunilor de dezvoltare în 5 macroregiuni și 16 microregiuni. Coincidență sau nu, cea de-a cincea macroregiune cuprinde teritoriul anexat de Ungaria conform cu hotărârii Dictatului de la Viena (30 august 1940), adică exact actuala macroregiune 2, care cuprinde Transilvania, dar fără Alba, Sibiu și Brașov. De aici au început discuțiile pe baza acestei propuneri legislative, care în momentul în care UDMR a ajuns la guvernare și Puterea a obținut majoritatea în cele două Camere ale Parlamentului, ea a trecut de Senat, iar acum se află la Camera Deputaților. Și este de așteptat să se întâmple ca în cazul Legii Educației, adică să li se facă pe plac pentru a asigura majoritatea Parlamentară cel puțin în Camera Deputaților.

Oricum am decide să le organizăm, regiunile de dezvoltare ar trebui să rezolve probleme de inegalități regionale, care nu se pot rezolva nici la nivel central, nici la nivel local. Deci este nevoie de un nivel intermediar. În realizarea acestui rol de dezvoltare contează nu numai configurația regiunilor dar și instituțiile care le sunt asociate și  marketingul regional (bazat pe identitate culturală, etnică, religioasă). Fiecare regiune trebuie să știe pe ce particularități și resurse se poate baza. La noi, regiunile de dezvoltare nu au nici statut administrativ, esențial pentru a deveni eficiente și a absorbi fonduri europene, nici nu există competitivitate.

De ce nu este considerată viabilă împărțirea regională propusă de maghiari

Maghiarii au redus la minimul admis în unele regiuni numărul de locuitori, cum este cazul regiunii Botoșani și Suceava, unde cu greu se ajunge la 800.000 de locuitori. Ei spun că așa e mai eficient, numai că nu explică de ce ar exista identități diferite între Botoșani și Suceava pe de o parte și Bacău, Iaşi, Neamţ și Vaslui, pe de alta. Se bazează pe recomandarea UE nr. 1059 din 26 mai 2003, care a fost respectată deja în realizarea celor 8 regiuni de dezvoltare în 2004. Se omit, intenționat sau nu, județele, omisiune care alimentează informaţia vehiculată deja, că judeţele vor dispărea odată cu noua regionalizare. „Județele sunt cele care exprimă cel mai bine identitatea și sunt cele mai eficiente. Regiunile de dezvoltare nu sunt decât un intermediar”, a explicat sociologul Dumitru Sandu într-un interviu acordat RFI.

Maghiarii sunt acuzați că profită de pretextul reorganizării teritoriale pentru a forma o regiune de dezvoltare care, formată din județele Covasna, Harghita și Mureş, reconstituie teritorial fosta Regiune autonomă maghiară din anii 1952-1958. De asemenea. macroregiunea 5 este identică cu teritoriul cedat prin Dictatul de la Viena în august 1940. Iar toate aceste împărțiri nu sunt suficient motivate.

Propunerea a trecut de Senat prin aprobare tacită, fără dezbatere, iar UE impune studii și dezbateri înainte de o eventuală reorganizare teritorială.

Așa arată hărțile actuale ale României pe regiuni de dezvoltare și macroregiuni (INS)

I. Moldova toată, plus Brăila şi Buzău

II. De la Tulcea şi Constanţa şi până la Drobeta-Turnu Severin (partea de sud a Munteniei şi Olteniei) până la Dunăre, inclusiv Bucureştii

III. Partea de nord a Munteniei şi Olteniei (Prahova, Dâmboviţa, Argeş, Vâlcea şi Gorj)

IV. Banatul, plus partea de sud a Transilvaniei (Arad, Hunedoara, Alba, Sibiu, Braşov)

V. Partea de Nord şi Est a Transilvaniei, de la Covasna şi Harghita până în Bihor, Satu Mare şi Maramureş

Iar acestea sunt cele 16 regiuni de dezvoltare:

01 – Botoşani, Suceava; 02 – Bacău, Iaşi, Neamţ, Vaslui; 03 – Brăila, Buzău, Galaţi, Vrancea; 04 – Constanţa, Tulcea; 05 – Bucureşti; 06 – Călăraşi, Ialomiţa, Ilfov; 07 – Giurgiu, Teleorman; 08 – Dolj, Mehedinţi, Olt; 09 – Gorj, Vâlcea; 10 – Argeş, Dâmboviţa, Prahova; 11 – Arad, Caraş Severin, Timişoara; 12 – Alba, Hunedoara; 13 – Sibiu, Braşov; 14 – Covasna, Harghita, Mureş; 15 – Bistriţa-Năsăud, Cluj, Maramureş; 16 – Bihor, Sălaj, Satu Mare.