Într-o intervenție la conferința „Schimbările climatice și impactul în economie“, organizată de DC Media Group, prof. univ. dr. Ana Vîrsta, directorul Departamentului de Mediu și Îmbunătățiri Funciare din cadrul Universității de Științe Agronomice și Medicină Veterinară din București,a vorbit despre rolul perdelelor forestiere și importanța iriganțiilor în producția agricolă din România.
Deși România a beneficiat până în anii ’70 de perdele forestiere care protejau suprafețele cultivate, acestea au fost defrișate în ultimele două decenii ale perioadei ceaușiste, iar după 1990 nu s-a mai reluat plantarea acestora. Abia în ultimii ani, această soluție de protecție a culturilor și de creere a unor microclimate a fost din nou îmbrățișată în România, potrivit prof. univ. dr. Ana Vîrsta de la USAMV București.
„O altă soluție care se aplică deja în România e cea a perdelelor forestiere, pe care înainte de 1970 le-am avut, dar apoi, în „foamea“ de teren arabil și au fost desființate spunându-se că „reduc producția agricolă“.
În fapt, perdelele forestiere creează un microclimat pe parcelele pe care se aplică, reduc viteza vântului, deci reduc și eroziunea solului, favorizează menținerea umidității în aer datorită copacilor și arbuștilor plantați și consumă dioxid de carbon și eliberează oxigen, la fel precum culturile agricole. Un hectar de grâu eliberează mai mult oxigen decât un hectar de pădure, au confirmat specialiștii“, a explicat prof. univ. dr. Ana Vîrsta, directorul Departamentului de Mediu și Îmbunătățiri Funciare din cadrul Universității de Știința Agronomice și Medicină Veterinară din București.
Foto: Crișan Andreeascu
De ce trebuie schimbat sistemul de irigații din România
La fel, sistemul de irigații implementat în România este unul energofag, mai ales în contextul crizei energetice actuale. Specialistul de la USAMV e de părere că aplicarea altor metode ar duce la o utilizare mai bună a apei și la un randament mai susținut.
„Noi avem un milion de hectare irigate în prezent. Înainte de 1990 au fost trei milioane de hectare. Metoda preferată de irigat este aspersiunea, dar aceasta este o metodă energofagă și consumă multă apă și energie pentru a fi pusă în funcțiune. Atunci ar trebui aplicate alte metode, cum ar fi micro-aspersiunea, irigația prin picurare sau irigația subterană, care determină o utilizare mai bună și un randament mai bun al apei“, a concluzionat, la conferința „Schimbările climatice și impactul în economie“, prof. univ. dr. Ana Vîrsta.
