Scăderea dramatică a apelor Dunării, care se apropie de un minim istoric fără precedent, a scoasă la iveală peisaje apocaliptice: bancuri uriașe de nisip, fosile preistorice și epave ale marinei germane din Al Doilea Război Mondial. În spatele acestui spectacol neobișnuit vizibil din satelit se ascunde însă o criză energetică majoră: România a declarat alertă națională, iar Armata a fost mobilizată pentru măsuri extreme pe fluviu.
Dunărea se apropie de minimul istoric și ar putea înregistra în zilele următoare un debit chiar mai mic de 1.400 mc/s, minimul istoric consemnat în 1985. Totuși, reprezentanții Administrației Naționale Apele Române au transmis că ultimele prognoze aduc și un semnal încurajator.
Diferențele între apele Dunării în prezent și momentul în care fluviul avea un debit normal sunt semnificative și pot fi observate și din satelit. Reuters a publicat imagini cumparative cu situația de acum și cea din trecut.
CITEȘTE ȘI - Fake news despre Dunăre, demontat de Apele Române. De ce e plin barajul Porțile de Fier: „Psihoză socială” / video
Imaginile din satelit arată dezastrul: Bancuri de nisip, epave din Al Doilea Război Mondial și fosile la suprafață
Imaginile dezvăluie o scădere dramatică a nivelului apei de-a lungul Dunării, în contextul în care Europa se confruntă cu cea mai rapidă încălzire de pe orice continent și cu valuri de căldură record.
În fotografiile de mai jos pot fi observate în lungul Dunării întinderi mari de suprafețe nisipoase ori bancuri de nisip. Mai mult decât atât, în unele zone au ieșit la suprafață nave din cel de-al Doilea Război Mondial și chiar fosile de mamut preistoric. În Serbia, scăderea extremă a nivelului apei Dunării a dezvăluit în Serbia o serie de epave ale marinei militare germane din al Doilea Război Mondial. Epavele au fost acolo de mai multe ori vizibile în timpul verilor secetoase din ultimii ani, dar scăderea severă acum a apelor Dunării le-a dezvăluit mai bine, au transmis dpa și Agerpres.
Seceta extremă lovește energia României: Reactorul 1 de la Cernavodă, oprit
În cazul României, debitul Dunării a scăzut la aproximativ 1.500 de metri cubi pe secundă până la sfârşitul lunii iulie 2026, de aproape trei ori sub media sezonieră, ceea ce a forţat Nuclearelectrica să oprească un reactor de la Cernavodă.
Situația critică a cerut măsuri fără precedent. Armata pune în aplicare măsuri de urgenţă, inclusiv dinamitarea unei stânci şi scufundarea unor barje pentru a devia apă suplimentară din Dunăre către reactoarele de la Cernavodă, într-o încercare disperată de a menţine în funcţiune cel puţin unul dintre acestea.
„Prim-ministrul Ilie Bolojan a declarat alertă la nivel naţional pentru luna august, avertizând că ţara ar putea pierde până la 20% din producţia de energie electrică şi a solicitat Ucrainei sprijin energetic de urgenţă”, aminteşte analistul Bogdan Maioreanu într-o analiză eToro.
Pericol regional: Porțile de Fier la sub 50% și centrale nucleare afectate în Ungaria
„Centrala nucleară Paks din Ungaria operează la capacitate redusă şi se confruntă cu un risc similar de oprire, ceea ce confirmă faptul că este vorba de o problemă regională, nu de una izolată. Centralele hidroelectrice gigant de la Porţile de Fier, care deservesc România şi Serbia, funcţionează la sub 50% din capacitate din cauza debitului redus al Dunării“, mai precizează Maioreanu.
De ce nu este un eveniment izolat: Europa se încălzește de două ori mai rapid
Potrivit specialiștilor, Europa este continentul cu cea mai rapidă încălzire din lume. Astfel, raportul „Starea climei în Europa 2025“ al programului Copernicus a constatat că aproximativ 95% din Europa a înregistrat temperaturi peste medie. Aproximativ 70% dintre râuri au avut debite sub medie, iar anumite zone din Europa Centrală au trecut prin unul dintre cei mai secetoşi zece ani din istoria înregistrărilor, umiditatea solului atingând cel mai scăzut nivel din ultimii 33 de ani.
„Europa se încălzeşte de peste două ori mai repede decât media globală, ceea ce înseamnă că producţia de energie dependentă de cursurile de apă se confruntă cu perturbări recurente. Acest aspect este important, întrucât în ultimele 12 luni, energia hidroelectrică a fost principala sursă de energie regenerabilă din România, contribuind cu aproximativ un sfert la producţia totală”, se menţionează în analiza de specialitate. Energia nucleară urmează cu 19%, eoliana cu 12% și solara cu 9%, în timp ce combustibilii fosili reprezintă încă aproape o treime.
Nevoia de investiții urgente în sistemul energetic
Situaţia actuală, generată de secetă, a obligat Guvernul României să solicite reduceri voluntare ale consumului de energie electrică. Autoritatea de reglementare, ANRE, estimează că ţara are nevoie de investiţii de 40-50 de miliarde de euro până în 2030 în sectoarele de producţie, reţele şi stocare.
Conform documentului de politică al Forumului ASPEN-GMF Bucureşti 2025, modificările legislative frecvente au afectat încrederea investitorilor, principala lege a energiei regenerabile fiind modificată de 11 ori în trei ani.
„Pentru investitori, concluzia principală ar putea fi că stresul hidrologic determinat de schimbările climatice reprezintă un risc recurent, nu un eveniment izolat. Acest lucru poate accelera direcţionarea capitalului către tipul de investiţii care pot spori stabilitatea şi proteja sistemul energetic împotriva şocurilor hidrologice”, a concluzionat Bogdan Maioreanu.
