Cele mai citite

Rămășițe de mamut preistoric, descoperite pe fundul Dunării secate, în Bulgaria / video

malul bulgaresc al dunarii
Foto: Unsplash

Rămășițele unui mamut preistoric au fost descoperite pe malul bulgăresc al Dunării, după ce nivelul fluviului a wscăzut considerabil și a ajuns la valori istorice minime.

Nivelul Dunării a ajuns la valori istorice minime, iar situația actuală reprezintă un caz de forță majoră, fără precedent în ultimele decenii. Este o lovitură grea pentru navigația fluvială, care în prezent este aproape complet paralizată, a declarat pentru agenția bulgară de presă BTA directorul Direcției „Supraveghere Fluvială – Ruse” din cadrul Agenției Executive „Administrația Maritimă”, Ivan Jekov.

Situația este dezbătută de câteva zile și în România, unde Unitatea 1 a Centralei Nucleare de la Cernavodă a fost oprită, iar același lucru a fost la un pas să se întâmple și cu Unitatea 2. În același timp, în județul Dolj, sistemele de irigații sunt nefuncționale de mai bine de două săptămâni din cauza nivelului extrem de scăzut al apei Dunării. 

Ca urmare a acestei probleme, premierul Ilie Bolojan a făcut apel la români să facă economie între orele 20:00 – 23:00

Datele IAPPD arată că nivelul Dunării la Ruse continuă să scadă și a ajuns la minus 87 de centimetri față de cota convențională zero, cu doi centimetri mai puțin decât ieri. Debitul fluviului este de 1.773 de metri cubi pe secundă. 

Scăderea nivelului Dunării a scos la iveală și descoperiri arheologice valoroase. În apropierea satului Riakhovo, din regiunea Ruse, după retragerea apelor fluviului, au fost descoperite rămășițe străvechi de mamut, iar specialiști ai Muzeului Regional de Istorie din Ruse lucrează deja la extragerea și transportul acestora.

Debitul prognozat al Dunării la început de august, de 3 ori mai mic decât media multianuală

Debitul Dunării s-a aflat, marţi, la o valoare de 1.650 mc/secundă şi va coborî la începutul lunii august în jurul a 1.600 mc/secundă, informează Administraţia Naţională "Apele Române" (ANAR), într-un comunicat de presă. 

Potrivit sursei citate, tendinţa de scădere a debitului Dunării va continua, iar pe data de 4 august acesta va ajunge la 1.500 de mc/secundă, aproape de situaţia din 1985 când fluviul a înregistrat un debit de 1.400 mc/secundă, la intrarea în ţară, cel mai mic din istorie.

"Dunărea se situează, astăzi (marţi, 28 iulie 2026, n.r.) la un debit de 1.650 mc/s şi va ajunge la începutul lui august în jurul valorii de 1.600 mc/s, conform prognozei INHGA, fiind de trei ori mai puţin decât media multianuală a lunii iulie (4.750 mc/s). Debitul Dunării este similar cu situaţia din 2005 când Dunărea atingea debitul de 1.650 mc/s. În data de 4 august, debitele Dunării vor ajunge la intrarea în ţară în jurul valorii de 1.500 mc/s (...). Cel mai mic debit înregistrat de Dunăre a fost în anul 1985 când aceasta avea la intrarea în ţară 1.400 mc/s", se arată în comunicat.

Reprezentanţii ANAR au precizat că, din acest motiv, pe sectorul Călăraşi - Cernavodă, se menţin restricţiile la folosinţe (irigaţii), respectiv treapta III de restricţii, ceea ce înseamnă furnizarea apei cu debite reduse pentru irigaţii sau furnizarea apei într-un anumit interval orar.

De asemenea, Reactorul I de la Centrala Nuclear-Electrică Cernavodă a fost oprit, ca o măsură suplimentară de a menţine în funcţiune Reactorul II.

"În acest moment, ne confruntăm cu condiţii de secetă severă în tot bazinul hidrografic al Dunării şi nu apar indicii de îmbunătăţire a acestei situaţii în perioada imediat următoare. Chiar dacă în zona Austriei se vor înregistra precipitaţii în jur de 40-50 l/mp până în data de 4 august, acestea nu vor avea un impact semnificativ asupra debitelor Dunării pe sectorul românesc. Un fenomen care se monitorizează cu multă stricteţe de către echipele Administraţiei Naţionale "Apele Române", de la nivel central şi bazinal, este cel de înflorire algală, amplificat de temperaturile ridicate şi scăderea nivelelor pe Dunăre. Deocamdată, acest fenomen se menţine la nivele optime. Fenomenul de secetă accentuată se menţine în zone vulnerabile din regiunile Crişanei, Olteniei, Munteniei, Dobrogei şi Moldovei. Astfel, mai multe sectoare de râuri prezintă fenomene de secare, precum şi debite sub cel minim necesar asigurării resursei de apă pentru folosinţele de irigaţii", a subliniat sursa citată.

Fiți la curent cu ultimele noutăți.

Urmăriți DCNews și pe Google News

Adaugă comentariu

0 caractere :: Număr maxim de caractere 1000

* Comentariile care contin limbaj vulgar vor fi suspendate

Citește mai multe din Știinta
Citește mai multe din Știinta
x close