Două paneluri organizate în cadrul Congresului Național al Istoricilor Români încearcă să demonstreze că antichitatea nu este un capitol închis, iar comparația dintre civilizații schimbă felul în care înțelegem lumea de astăzi.
Cea de-a V-a ediție a Congresului Național al Istoricilor Români (CNIR), se desfășoară, sub egida Academiei Române și a Comitetului Național al Istoricilor din România, în perioada 9-12 septembrie 2026 la Facultatea de Istorie a Universității din București.
Prof. dr. Mădălina Vârtejanu-Joubert - Institut national des langues et civilisations orientales (Inalco, Paris), cercetător asociat la Institutul Levant de Studii Avansate pentru Cultura Păcii, lansează două întrebări la acest Congres: Ce este nou în studiul Orientului Antic? Ce putem înțelege despre civilizațiile antice atunci când le punem față în față?
Cele două paneluri organizate în cadrul Congresului Național al Istoricilor Români - Ce este nou în Orientul Antic? și Viețile paralele ale Antichității – reunesc specialiști de la Universitatea din București, Muzeul Național de Istorie a României și Institut national des langues et civilisations orientales (Inalco), Paris, preocupați de una dintre cele mai fascinante perioade ale istoriei umanității. Ambele întâlniri sunt deschise dialogului și vor include întrebări și intervenții din partea publicului.
„Ce este nou în Orientul Antic?” propune o privire asupra celor mai recente direcții de cercetare, descoperiri și interpretări privind marile civilizații ale Orientului Antic. Dincolo de imaginea consacrată în manuale, cercetarea de astăzi aduce noi surse, noi perspective și, uneori, răstoarnă certitudini pe care le credeam definitive. „Viețile paralele ale Antichității” pornește de la o întrebare la fel de provocatoare: ce câștigăm atunci când comparăm civilizații, societăți și experiențe istorice diferite? Comparația poate scoate la lumină asemănări surprinzătoare, dar și diferențe care ne obligă să privim altfel lumea antică.
Cele două evenimente aduc în discuție atât statutul studiilor despre Orientul antic în mediul academic românesc, cât și instrumentele prin care istoricul poate compara societăți, epoci și spații culturale diferite, invitând publicul să privească Antichitatea nu ca pe un capitol închis, ci ca pe un teritoriu viu al cercetării, în care fiecare nouă descoperire poate schimba povestea pe care credeam că o cunoaștem. Prin tematica lor, cele două paneluri aduc în prim-plan una dintre mizele majore ale istoriografiei contemporane: nu doar să aflăm mai multe despre trecut, ci să înțelegem cum se construiește cunoașterea despre trecut și ce ne spune ea despre lumea în care trăim astăzi.
Orientul antic, privit din prezent: cum se schimbă felul în care înțelegem Antichitatea
Miercuri, 9 septembrie, între orele 16:20 -18:00, în Amfiteatrul Pârvan al Facultății de Istorie a Universității din București, are loc o dezbatere moderată de prof. dr. Mădălina Vârtejanu-Joubert, care pornește de la specificul unui domeniu încă relativ rar reprezentat în spațiul academic românesc. Este această situație rezultatul tradiției istoriografice a orientalisticii, al particularităților surselor sau al felului în care a fost construită însăși categoria de „Orient”? Poate fi relativizată această noțiune și, într-un anumit sens, „dezorientată”, pentru a privi societățile antice dincolo de delimitări geografice și culturale devenite convenționale?
Panelul va aborda lumea Orientului antic din perspective foarte diferite – de la profeție și agentivitatea religioasă a femeilor în regatul Mari și cercetarea antichității asiatice până la prezența mercenarilor greci în estul Mediteranei, rețelele de comunicare ale Părinților Cappadocieni și dificultățile pe care sursele iudaice tardo-antice le ridică istoricului.
Comunicări în cadrul panelului
Dr. Isabela Popa (Universitatea din București) – Când femeile vorbesc în numele zeilor. Profeția și agentivitatea religioasă a femeii în regatul Mari (mil. al II-lea î.e.n.)
Lect. dr. Daniela Zaharia (Universitatea din București) – Problematica cercetării contemporane asupra antichității asiatice
Cercet. dr. Liviu Iancu (Muzeul Național de Istorie a României) – Pe urmele mercenarilor greci în Orientul antic: reflecții despre studiul istoriei est-mediteraneene vechi în România
Asist. dr. Andra Stoiculescu-Juganaru (Universitatea din București) – Mesagerii ca actori ai rețelelor sociale create prin corespondența Părinților Cappadocieni
Prof. dr. Mădălina Vârtejanu-Joubert (Institut national des langues et civilisations orientales – Inalco, Paris) – Texte nedatate și nereferențiale: o specificitate a Orientului antic și un impas pentru istoric? Gânduri plecând de la sursele iudaice tardo-antice
„Viețile paralele ale Antichității. De ce și cum comparăm?”
Joi, 10 septembrie, între orele 9:00 - 10:40, în Amfiteatrul Pârvan al Facultății de Istorie a Universității din București, are loc panelul „Viețile paralele ale Antichității. De ce și cum comparăm?”. Conceptul întâlnirii este propus de conf. dr. Florica Mihuț (Universitatea din București) și prof. dr. Mădălina Vârtejanu-Joubert, iar discuția va fi moderată de dr. Diana Pavel, de la Universitatea din București și Centrul de Istorie Comparată a Societăților Antice (CICSA).
La masa rotundă participă:
Prof. dr. Carol Capița – Universitatea din București, Centrul de Istorie Comparată a Societăților Antice (CICSA)
Conf. dr. Florica Mihuț – Universitatea din București, CICSA
Dr. Diana Pavel – Universitatea din București, CICSA
Prof. dr. Mădălina Vârtejanu-Joubert – Institut national des langues et civilisations orientales (Inalco), Paris
Lect. dr. Daniela Zaharia – Universitatea din București, CICSA
Dezbaterea pune în discuție una dintre metodele fundamentale ale cercetării istorice: comparația. Unde începe și unde se termină Antichitatea atunci când privim societăți aparținând unor spații și tradiții diferite? Ce putem compara și în ce condiții? Ce câștigăm prin analogie și unde apare riscul de a proiecta asupra trecutului propriile categorii și prejudecăți culturale?
Discuția va urmări trei direcții principale: spațiul și timpul, sursele și raportul dintre istoria regională și perspectivele globale. Participanții vor aborda beneficiile și limitele metodei comparative, alegerea criteriilor de analiză, utilizarea analogiei și posibilitatea construirii unui discurs istoric capabil să pună în relație populații, culturi și spații geografice diferite fără a le șterge particularitățile.
