A trecut pe sub radar, că tot e la modă expresia acum cu războiul dronelor, „revoluția flamingo” din Albania. Nu râdeți, poate ați și uitat deja, dar în 23 mai presa serioasă ne spunea că în micuțul stat balcanic a început revoluția, evident împotriva socialiștilor lui Edi Rama, aflat la putere din 2013.
Iar dictatorul, nu mai e mult și va fi măturat de valul furiei populare. Poate că, la 14 ani de când guvernează (aproape cât Angela Merkel) în cazul Edi Rama nu mai e mult înseamnă septembrie sau noiembrie, că în august, adică acum, omul e bine mersi în funcție.
Privind în urmă, la ceea ce se întâmplă la Tirana, am o senzație de deja-vu, am mai văzut filmul, la București.
Socialiștii lui Rama tocmai au încheiat primul capitol al negocierilor de aderare la UE. Cam cum reușise România, când au preluat-o socialiștii lui Năstase (care au și încheiat, în ritm rapid, toate capitolele, dar asta e o altă poveste).
Spre deosebire de România, Albania nu are cine știe ce resurse. Mina de aur, pentru albanezi, nu e vreo Roșie Montana de Adriatica, ci turismul. Edi Rama, așa cum fac socialiștii, a bătut palma cu capitaliștii din State (un grup asociat cu Jared Kushner, ginerele lui Trump) pentru o investiție de 1,4 miliarde de dolari, într-un complex turistic de lux care ar fi debalansat PIB-ul țării. În sus, cu câteva procente. Nasol, corupție, nenorocire, a tunat Opoziția de dreapta.
Cam cum a fost la noi, acum vreo 20 de ani, când Năstase a bătut palma cu Bechtel, companie apropiată de Bush, pentru autostrada Transilvania. Să zicem că ceva diferențe erau, că banii se dădeau, nu venea constructorul cu investiția. Dar, în urma proiectului rămâneam cu autostrada. A dat anti-coruptul Băsescu cu Dreapta sa de două ori mai mulți bani și ne-am ales cu un sfert de autostradă. Închid paranteza, deci, și mă refer la două situațiii aproape identice.
Același socialist, Năstase, a început un proiect la Sighișoara, Dracula Park. Românii erau invitați să investească într-un parc de distracții, care urma să atragă turiști din toată lumea, folosindu-se de brandul consacrat de Bram Stoker. Fiind investitori români, nu puteai spune că ne vindem dracul străinilor, ca aurul. Atunci, Dreapta investitorilor și antreprenorilor și-a descoperit vocația ecologistă și a declanșat proteste pentru stoparea investiției și apărarea unei ipotetice păduri de stejar aflate în zonă. Dracula Park nu s-a mai făcut, turismul s-a dezvoltat, dar nu la Sighișoara ci la Gardaland, Italia, unde în 2008 parcului tematic i-a fost adăugat Sea Life Aquarium, iar în 2021 un parc Lego. Lasă-i dracu/Dracula, ei au turism pentru euro, noi avem stejari pentru Schweighofer.
La Roșia Montană, însă, Dreapta a putut apăsa ambele pârghii emoționale: a) nu lăsăm aurul românesc străinilor, b) apărăm natura. Disputa s-a întins până în 2014, când un alt ” dictator” de Stânga a fost oprit, ca circulația la Universitate, cu petul în asfalt, de circa 200 de oameni să dea aviz de exploatare unor investitori ce aduceau nu mai puțin de 6 miliarde în România. Cei care nu au azi ce pune pe masa sunt fericiți că stau, așa flămânzi cum sunt, pe 200 de tone de aur îngropate sub pământ. Protestele de la București au reușit.
Protestele din Albania seamănă ca două picături de cianură cu cele din România, doar că încă bat pasul pe loc.
La Tirana, nu apărăm stejarii, ci păsările flamingo și pelicanii dalmațieni, al căror habitat e amenințat de Jared Kushner. Ca ieri parcă văd cum săriseră la noi rețelele hashtag în apărarea cormoranilor, doar fiindcă le pusese gând rău pesedistul Daea.
Guvernul albanez spune că dacă n-ar fi fost ginerele lui Trump implicat, hotelul n-ar fi deranjat o pană din coada flamingilor, iar Bruxellesul nu s-ar fi arătat îngrijorat de impactul pe care construcțiile le-ar avea asupra biodiversității din zonă.
Așa, însă, au pornit protestele, la început pentru apărarea păsărilor roz, iar apoi, pe măsură ce se strângeau tot mai mulți protestatari, aceștia au cerut ca Albania să rămână albanezilor (un fel de nu ne vindem țara, de Dreapta) și mai apoi: să plece Edi Rama, coruptul și urâtul!
Frumoșii au la dispoziție butaforie de corporație (flamingo gonflabili, flamingo de plastic în vârf de băț etc). Mă aștept să văd și un Edi Rama de carton, în haine de pușcăriaș, ca Dragnea și Iordache. Unde să-l văd? Pe site-urile marilor rețele de știri. La Tirana nu ne ajută funkycitizen, ci citizens.al, o platformă media independentă și un centru de jurnalism cetățenesc din Albania, cum se autodefinește, al cărei scop principal este de a promova implicarea civică, transparența și democrația prin vocea cetățenilor și a rapoartelor din teren. Grație citizens.al, presa occidentală i-a cunoscut pe Agron Jemini, băiatul cu steagul (omologul Stegarului dac de la noi) și pe Petro Lleshi, băiatul care a adus prima oară un flamingo gonflabil la miting, adevărate simboluri ale revoluției.
Au avut și albanezii un 10 august al lor, prin iulie, când un protestatar a fost rănit de jandarmii care au încercat să reprime protestarii pașnici (e drept că la noi au fost mai multe victime ale regimului ticălos, dar și țara e mai mare).
Guvernul, ca la noi, a spus că protestul eco a fost deturnat de politicienii opoziției și că în spatele campaniei ”flamingo” s-ar afla forte din străinătate, cel mai probabil Rusia. Nu e o glumă, chiar așa scrie presa lui Rama. În plus, premierul, care nici nu se gândește să demisioneze sau să oprească proiectul, i-a numit pe protestatari “hajvan”. Ceea ce, mă scuzați, zice o publicație quality cum este politico.eu, că înseamnă ”proști”.
Revoluția, în Albania, continuă, abia au trecut trei luni de când au ieșit oamenii în stradă să-și apere păsările. Poate Edi Rama va pleca, mai devreme sau mai târziu. Pentru natură ar fi deja prea târziu. Unele voci din Opoziția de la Tirana recunosc că nu mai e nimic de făcut: fundația hotelului și drumurile de acces au fost deja construite.
Cred, deci, că albanezii mai au ceva de învățat de la români. În București, un turn de birouri cu 19 etaje, Cathedral Plaza, împotriva căruia au protestat apărătorii urbanismului și ai justiției, a fost declarant ilegal de aceasta și stă de 10 ani gol, așteptând ca Primăria să bage 70 de milioane de euro în demolare, în loc să încaseze aceeși sumă din taxele și impozite firmelor care ar fi funcționat acolo.
