Am găsit o facultate din România unde se dă admitere pe bază de limba română. Probabil vă gândiți că este vorba despre Facultatea de Litere. Nu. Este vorba despre facultatea de Științe Politice (SNSPA). Este singura facultate, din cercetările mele, unde încă se mai dă un test de limba română. Și nu mă refer la subiecte de tipul: ”descoperiți propoziția predicativă” sau alte chestiuni de finețe. Nu, mă refer la subiecte care îi pot ajuta pe tineri în viața de zi cu zi, în limbajul cotidian atunci când se exprimă oral sau scris.
Doar că lecții de gramatică nu prea se predau la școală. Haideți să vă dau câteva exemple din testul de limba română propus de SNSPA:
1. Conţine doar cuvinte scrise corect seria:
a. crenvuşti, egvestru, dirigenţie, dizertaţie;
b. cremvuşti, ecvestru, diriginţie, disertaţie;
c. cremvurşti, egvestru, diriginţie, dizertaţie;
d. crenvurst, ecvestru, dirigenţie, disertaţie.
Răspunsul corect este d.
Sau:
2. Alege enunţul în care nu există nicio greşeală:
a. Vroiam să ne fii înţeles mai bine.
b. Şterge-ţi-vă pe picioare!
c. Nu vă şterge-ţi cu acest prosop!
d. Spusu-ţi-am vreodată câtă încredere am în tine?
Răspunsul corect este d.
Teste de gramatică se dau și la Facultatea de Jurnalism și Științele Comunicării (FJSC), Universitatea din București.
Astfel de subiecte ajută tinerii să vorbească și să scrie corect în limba română, doar că programa școlară nu prea îi ajută în acest sens. Nu îi pregătește. Adică se fac lecții despre gramatică, doar foarte sumar. Dacă s-ar face gramatică în liceu, numărul celor care scriu ”copii s-au înscris la școală” în loc de ”copiii s-au întors la școală” s-ar reduce drastic.
La fel s-ar diminua și numărul celor care pun virgulă între subiect și predicat. Și aici mă refer, desigur, la oameni cu facultăți, nicidecum la oameni cu opt clase. Adică sunt oameni care au urmat o facultate și ajung să nu știe să scrie în limba română. Profesorii de limba română ar putea schimba situația punând accent pe gramatică. A scrie corect în limba ta ține de cultura generală. Când nu știm să ne exprimăm, demonstrăm că avem o groază de lacune, chiar dacă știm, de exemplu, o limbă străină la perfecție...
Ce te faci cu tinerii care vin din urmă? Tineri, cu facultate, cu master, pentru care orice verb care se termină în vocala i se scrie cu dublu i. Sună groaznic, nu? Este real și înfricoșător că, în 2020, există tineri care nu știu când să scrie "la" ori "sau" fără cratimă, sau nu știu unde să pună o amărâtă de virgulă. Sau nu știu că înaintea unui semn de punctuație nu se pune spațiu. Acest sau ar putea fi continuat la nesfârșit, dar nu sunt aici să dau lecții de limba română.
Alo, profesori de limba română? Lăsați mai ușor propozițiile predicative și definițiile pompoase... și ajutați-i pe elevi să știe să se exprime corect... Nu de alta, dar nimeni, la angajare, nu le va cere să definească verbul, dar le va cere să știe să scrie...
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
Ascultă în română
