Între 7 şi 9 mai 1999, Papa Ioan Paul al II-lea a vizitat România şi a devenit, astfel, primul suveran pontif din istorie care a călătorit într-o ţară cu o populaţie majoritar creştin-ortodoxă.
De la vizita Papei Ioan Paul al II-lea în România a rămas în istorie şi un moment extraordinar, în care suveranul pontif a îngenuncheat, a sărutat pământul şi a numit România "Grădina Maicii Domnului".
Sfinţia Sa a vorbit despre vizită ca fiind una cu "o dimensiune istorică", dar a vorbit şi despre "bogăţia de a respira, în calitate de creştin, cu ambii plămâni ai credinţei".
Vizita Papei Ioan Paul al II-lea în România, greu de organizat
Pregătirea vizitei liderului Bisericii Catolice în România nu a fost, însă, lipsită de probleme. Adrian Severin, ministru de externe în perioada 1996-1997, a fost printre cei care au pregătit vizita Papei Ioan Paul al II-lea în România şi a povestit, în exclusivitate pentru DC News, cum au decurs discuţiile cu liderii Bisericii Ortodoxe Române.
"E o istorie întreagă. Poate cea mai grea negociere din viaţa mea a fost cu liderii Bisericii Ortodoxe Române pentru a accepta vizita. Nu cu Patriarhul Teoctist, care a fost extrem de deschis, dar cu alţii. Patriarhul mi-a spus la ureche să merg în Ardeal şi să discut cu liderii Bisericii de acolo, arhiepiscopi, episcopi, mitropoliţi şi aşa mai departe. Ei se opuneau, din cauza disputelor cu Biserica Greco-Catolică. Asta era problema. Şi am discutat cu mulţi. De la, Dumnezeu să îl odihnească, Bartolomeu Anania, care era Episcopul Clujului, până la Antonie Plămădeală, mitropolitul Ardealului. Nişte oameni minunaţi, nişte intelectuali superbi, şi nişte patrioţi adevăraţi. dar aveau problema lor.
Dacă vreţi, momentul de ruptură psihologică în discuţia mea, ca ministru de Externe la acea vreme, a avut loc în discuţia mea cu Înaltpreasfinţitul Antonie, de la Sibiu. I-am spus "Înaltpreasfinţia voastră, m-aţi convins, am înţeles. Interesele Bisericii sunt ca un papă, şeful Bisericii Catolice, să nu vină în România cât timp problema Bisericii noastre cu greco-catolicii nu este rezolvată. Interesele naţiunii României sunt să consolidăm o relaţie specială cu Vaticanul.
Dumneavoastră reprezentaţi Biserica, eu reprezint naţiunea. Pentru prima dată în istoria noastră, Biserica se desparte de naţiune". Asta e concluzia discuţiei noastre.
A reacţionat repede, a spus că nu e aşa, a pus mâna pe telefon, a sunat la Preafericitul Teoctist, a spus că dă binecuvântare ministrului să meargă la Vatican pentru a spune Papei că nu se opune nimeni vizitei în România.
Am fost, am spus lucrul ăsta, Papa a fost foarte emoţionat. Şi mi-a făcut o mărturisire atunci. L-am întrebat totuşi de ce ţine atât de mult să vină în România, pentru că mai sunt şi alte ţări majoritar ortodoxe în care poate merge şi care nu au neapărat problemele noastre. Mi-a spus "Ştiţi de ce? Vreau să merg ca polonez. Pentru că vreau să exprim poporului român mulţumiri pentru modul în care s-a purtat cu Polonia în 1939"", a declarat Adrian Severin.
Ce a declarat Papa Ioan Paul al II-lea la sosirea în România
"Românie, ţară-punte între Orient şi Occident, punct de răscruce între Europa Centrală şi cea Orientală, Românie, pe care tradiţia o numeşte cu frumosul titlu de "Grădina Maicii Domnului", vin la tine în numele lui Iisus Hristos, Fiul lui Dumnezeu, şi al Preasfintei Fecioare Maria. În pragul unui nou mileniu, întemeiază-ţi viitorul mai departe pe stânca tare a Evangheliei. Cu ajutorul lui Hristos vei fi protagonista unei noi perioade de entuziasm şi curaj. Vei fi naţiune prosperă, pământ roditor de bine, popor solidar şi făcător de pace. Dumnezeu să te ocrotească şi să te binecuvânteze mereu”, a fost mesajul suveranului pontif la sosirea în România,
