Concluziile Consiliului European vizează România în trei puncte cheie: birocrația, gazul metan și apărarea la Marea Neagră. Concluziile summit-ului desfășurat la Bruxelles între 15-16 octombrie 2027 au fost publicate pe site-ul oficial al CE.
Economia Uniunii Europene a rămas în urma principalilor competitori strategici din cauza întârzierilor în integrarea pieței unice și birocrației. Măsurile pentru reducerea sarcinilor administrative și a barierelor birocratice ar fi deosebit de importante în România, unde sunt afectate în special IMM-urile, sunt nevoite să aloce resurse suplimentare pentru a face față sarcinilor birocratice, în detrimentul investițiilor în producție.
Consiliul European reconfirmă caracterul urgent al realizării unor progrese decisive în ceea ce privește aprofundarea și integrarea pieței unice prin eliminarea barierelor rămase, inclusiv a fragmentării cerințelor de etichetare și ambalare și a constrângerilor teritoriale în materie de aprovizionare, și prin prevenirea unora noi, se arată în Concluziile publicate pe site-ul Consiliului European.
Consiliul invită colegiuitorii din statele membre, Comisia și Parlamentul să ia măsurile adecvate pentru a evita în mod consecvent introducerea unor sarcini birocratice inutile în cursul procesului legislativ.
Criza energetică, nesoluționată. Regulamentul privind metanul, amânat
Pentru că prețul crescut al energiei grevează competitivitatea industriei și îi sărăcește pe cetățeni, liderii europeni au convenit că este necesară luarea unor măsuri care să facă prețurile la energie accesibile și să asigure realizarea uniunii energetice până în 2030, dar nu s-a ajuns la măsuri concrete, din cauza diferențelor dintre țări, președintele Consiliului, Alberto Costa fiind învinovățit că nu s-a ajuns la cponcluzii clare, pentru modul în care a condus ședința pe tema cea mai stringentă a momentului.
Totuși, s-a ajuns la consens pe o temă importantă pentru România: Consiliul European salută prezentarea propunerii Comisiei privind amânarea anumitor obligații prevăzute de Regulamentul privind metanul. Aceste măsuri ce vizau reducerea poluării cauzate de extragerea și utilizarea gazului metan ar fi presupus pentru companiile românești investiții de circa 1,5 miliarde de euro, care s-ar fi reflectat în prețul plătit de consumatorii casnici și industriali.
De asemenea, Consiliul a salutat salută intenția Comisiei de a prelungi cadrul temporar privind ajutoarele de stat pentru sectoarele industriale cele mai expuse.
Rusia, condamnată pentru atacurile la Marea Neagră
În ceea ce privește situația din zona țării noastre Consiliul European reafirmă importanța strategică a securității, a stabilității și a libertății de navigație în Marea Neagră.
Prin vizarea infrastructurii agricole a Ucrainei, a porturilor de la Marea Neagră și de la Dunăre, a punctelor de trecere a frontierei, a instalațiilor și navelor de export, prin blocarea rutelor de transport naval și prin distrugerea depozitelor de cereale, Rusia utilizează, o dată în plus, alimentele ca armă și subminează securitatea alimentară mondială, în special în Africa, Asia și Orientul Mijlociu. Atacurile împotriva transportului naval civil și împotriva navelor comerciale, inclusiv a navelor aflate sub pavilionul unor state membre, cum ar fi recentele atacuri din zonele economice exclusive ale Bulgariei și României din Marea Neagră, sunt inacceptabile și constituie o încălcare gravă a dreptului internațional și maritim, inclusiv a Convenției Națiunilor Unite asupra dreptului mării (UNCLOS).
Pentru a evita o deteriorare suplimentară a situației, Consiliul European solicită reluarea imediată a trecerii în condiții de siguranță a tuturor navelor folosite pentru transportul civil și a tuturor navelor comerciale în Marea Neagră. Totodată, Consiliul European amintește importanța măsurilor care vizează consolidarea suplimentară a culoarelor de solidaritate UE-Ucraina, care sunt vitale pentru exporturile durabile de cereale.
Consiliul European încurajează continuarea lucrărilor la proiectul „Supravegherea flancului estic” și la alte inițiative, inclusiv la proiectele europene de interes comun în domeniul apărării (EDPCI) relevante, care contribuie la protecția tuturor frontierelor UE.
Plățile pentru Ucraina continuă, persoanele strămutate porimesc în continuare sprijin
Consiliul European și-a exprimat sprijinul deplin și ferm pentru poporul ucrainean, care se confruntă cu atacuri deosebit de brutale din partea Rusiei.
Consiliul European salută continuarea plăților către Ucraina din împrumutul pentru sprijinirea Ucrainei în valoare de 90 de miliarde EUR pentru 2026 și 2027. Acesta salută faptul că au fost identificate mijloacele pentru acoperirea nevoilor bugetare și de apărare ale Ucrainei pentru 2026.
Uniunea Europeană este în continuare hotărâtă să sporească și mai mult presiunea asupra Rusiei, astfel încât aceasta să pună capăt războiului său brutal de agresiune și să se angajeze în negocieri constructive în direcția păcii. Consiliul European salută adoptarea recentă a celui de al 21-lea pachet de sancțiuni și includerea pe listă a unui număr substanțial de noi persoane și entități.
Consiliul European este conștient de importanța prelungirii până în martie 2028 a protecției temporare acordate persoanelor strămutate din Ucraina.
În industria de apărare, UE se bazează pe know-how ucrainian
Consiliul European subliniază importanța cooperării industriale în domeniul apărării cu Ucraina, care contribuie la consolidarea pregătirii Europei pentru apărare, valorificânduse toate inițiativele existente și experiența și know-how-ul unice ale Ucrainei. Acesta subliniază necesitatea de a aprofunda parteneriatele industriale în domeniul apărării cu Ucraina prin integrarea industriei sale de apărare în baza industrială și tehnologică de apărare europeană.
Ar trebui să se utilizeze pe deplin instrumentele disponibile pentru dezvoltarea capabilităților și consolidarea industriei. Consiliul European salută, în acest sens, identificarea de către Consiliu a EDPCI, în cadrul Programului privind industria europeană de apărare, și adoptarea Regulamentului de instituire a Programului pentru inovarea rapidă și agilă în domeniul apărării. Consiliul European invită colegiuitorii să convină asupra propunerii privind mobilitatea militară până la sfârșitul anului. Așteaptă cu interes viitoarele propuneri ale Comisiei privind achizițiile publice în domeniul apărării.
Iranul condamnat doar din vorbe. Regrete pentru anunțul Statelor Unite
Înceea ce privește situația din Orient, în principal blocare strâmtorii Ormuz care perturbă aprovizionarea cu petrol și gaze la nivel mondial, Consiliul își exprimă dezaprobarea față de politica Iranului, dar nu anunță măsuri concrete în acest sens. Poziția Statelor Unite privind Curtea Penală Internațională este de asemenea, criticată de liderii europeni.
Consiliul European condamnă din nou cu tărie atacurile Iranului împotriva țărilor din regiune și își reafirmă solidaritatea cu țările afectate. Invită Iranul și interpușii săi să se abțină de la astfel de atacuri și de la orice activități destabilizatoare și să respecte suveranitatea și integritatea teritorială a țărilor din regiune.
De asemenea, Consiliul European condamnă cu fermitate orice acte care amenință navigația sau împiedică intrarea și ieșirea navelor comerciale din strâmtoarea Ormuz. Orice aranjament legat de strâmtoarea Ormuz trebuie să fie în concordanță cu dreptul internațional și cu UNCLOS și să nu limiteze libertatea de navigație ori să modifice în vreun fel guvernanța acesteia.
Amintind concluziile sale din iunie 2026, Consiliul European își exprimă regretul profund față de anunțul Statelor Unite de a impune sancțiuni împotriva Curții Penale Internaționale ca instituție. Consiliul European solicită insistent Statelor Unite să anuleze aceste măsuri recente, luând notă, în același timp, de decizia Statelor Unite de a amâna punerea deplină în aplicare a măsurilor și de disponibilitatea acestei țări de a purta discuții privind preocupările sale cu statele părți la Statutul de la Roma. Acest lucru face posibilă intervenția diplomației, pentru a obține anularea rapidă a respectivelor măsuri și împiedicarea oricăror altor măsuri menite să aducă atingere independenței și integrității CPI.
Zelensky avertizează: 20 de milioane de refugiați, dacă Rusia câștigă. Marea Britanie, Canada, Islanda și Norvegia vor legături mai puternice cu UE
Nuau dus la un rezultat negocierile privind bugetul Uniunii, cu tensiuni puternice între statele care vor austeritate și o concentrare pe politicile industriale și cele care solicită continuarea politicilor de coeziune și PAC (Politica agricolă comună), printre care și România. Dezbaterile vor fi continuate la summitul din decembrie, care ar putea dura mai mult decât de obicei, după cum a sugerat cancelarul german Friedrich Merz, care a spus că liderii europeni trebui să-și ia în bagaje mai multe cămăși, pentru că vor sta câteva zile în plus la negocieri.
Președintele Ciprului, Nikos Christodoulides, a anunțat presa că speră ca în decembrie să fie votată și aderarea țării sale la Schengen.
Liderii europeni au mai analizat măsurile pentru atenuarea deficitului balanței comerciale cu țările terțe, vizată fiind, chiar dacă nu a fost numită, în special China. Acordul pentru limitarea importurilor chineze de automobile hibrid-electrice a fost salutat de premierul Andrej Babiš, industria auto din Slovacia fiind puternic afectată de concurența chineză.
Președintele Consiliului, António Costa, a anunțat că un nou summit privind competitivitatea va fi organizat în februarie 2027 la castelul Alden Biesen din Belgia, potrivit POLITICO.
Danemarca, Italia și Polonia au cerut politici mai dure de limitare a migrației, în vreme ce Volodimir Zelensky a avertiza că, dacă Rusia câștigă războiul cu Ucraina, cel puțin 20 de milioane de ucrainieni s-ar putea refugia în țările UE. În prezent, circa 4 milioane de ucrainieni locuiesc în Europa cu statu de refugiat temporar.
Deși nu a fost abordată tema revenirii Marii Britanii în UE, șefa diplomației europene, Kaja Kallas a anunțat că aderarea tuturor prietenilor UE este binevenită, numind în acest sens Canada, Marea Britanie, Norvegia și Islanda, ca parteneri care caută legături mai puternice cu Uniunea.
