În program:
Ceaikovski – Concertul pentru vioară şi orchestră în Re major op. 35
Șostakovici – Simfonia a XII-a în re minor op. 112 „Anul 1917”
David Garrett, violonistul care a rupt bariera dintre Mozart şi Metallica, aclamat la nivel internaţional pentru pionieratul stilului său crossover, va aduce showul Explosive Life într-un concert ce va avea loc în iunie 2018 la Bucureşti.
Fascinantul David Garret
“Nu contează dacă este vorba de Mozart, Haydn sau Beethoven – fiecare dintre ei a fost extrem de atras să experimenteze”, mărturisea el
“Trebuie să fii un violonist de talie mondială ca să înregistrezi un CD reuşit de crossover. Îşi pot permite să facă crossover numai acei artişti care şi-au făcut deja un nume pe scena muzicii clasice”, afirmă David Garrett.
Garrett stabileşte standarde înalte. Şi ştie despre ce vorbeşte. În toamna lui 2007, artistul a apărut în Germania odată cu lansarea albumului său crossover Virtuoso, redefinind, începând din acel moment, standardele pe scena clasică şi pe cea de crossover, pas cu pas. Născut la Aachen, cu un tată jurist german şi o mamă prim-balerină americană, îşi poate permite să testeze orice limite. La urma urmei, la 32 de ani, priveşte deja în urmă către o carieră fără egal.
A primit prima sa vioară la vârsta de 4 ani şi a debutat cu Hamburg Philharmonics la frageda vârstă de 10 ani. La 13 ani, este cel mai tânăr artist care încheie un contract în exclusivitate cu Deutsche Grammophon Gesellschaft. În 1999, în vârful carierei, marea vedetă îşi redirecţionează energia, hotărând să renunţe la cariera sa predeterminată de violonist clasic şi să se mute la New York – nu pentru a lua o pauză, ci pentru a-şi plasa dexteritatea muzicală pe o bază teoretică şi pentru a-şi perfecţiona tehnica. S-a înscris la prestigioasa Juilliard School, unde a studiat muzicologie şi compoziţie.
Studiul sub îndrumarea lui Itzhak Perlmann conferă interpretării sale faţete complet noi. Deosebitul entuziasm al lui David Garrett în studiul compoziţiei îi aduce o recunoaştere în 2003, când câştigă renumitul Concurs de Compoziţie de la Juilliard School cu o Fugă compusă în stilul lui Johann Sebastian Bach. În acest mod, pune bazele a ceea ce aveau să devină aranjamente legendare. Respectatul său profesor american de compoziţie, Eric Ewazen, spunea despre el “Ca violonist, interpretarea sa spectaculoasă, sensibilă şi expresivă ne uimea deja – încă din vremea studenţiei – pe aceia dintre noi care au avut marea plăcere de a-i preda, şi i-am recunoscut priceperea extraordinară şi talentul uluitor..”
După încheierea studiilor, vizionarul violonist s-a dedicat unui scop bine definit – să-i apropie pe tineri de clasici şi să le crească entuziasmul faţă de muzica declarată serioasă. Combinând elemente clasice cu acelea de pop şi rock, cât şi de rhythm and blues, este un scop în sine. “În ce priveşte piesele crossover pentru care fac aranjamentele, mă străduiesc să ating un nivel de performanţă cel puţin egal cu ceea ce se aşteaptă de la lucrările clasice. Când alt violonist se uită la partiturile mele, trebuie să spună «Partea de vioară e al naibii de bună. E atât de grea, încât ar trebui să exersez multe ore ca să o pot cânta»”.
Filarmonica Della Scala
În ce priveşte ambiţiile sale, David Garrett este tranşant. “Trebuie să fii un violonist de talie mondială ca să înregistrezi un CD reuşit de crossover. Provocarea e şi mai mare decât în cazul muzicii clasice, deoarece vrei să le prezinţi ascultătorilor tăi lucrurile într-o lumină complet nouă, oferind în acelaşi timp un concert de vioară superb. Marii virtuozi, de la Paganini la Heifetz, au făcut exact asta. Orice altceva ar fi pur şi simplu consumism prostesc.”
David Garrett nu e numai strălucitor ca tehnică în înregistrările sale, pentru care a fost lăudat şi a primit sprijinul unor virtuozi eminenţi precum Isaac Stern, Yehudi Menuhin şi mai ales Ida Haendel. Valoarea sa se reflectă şi în controlul său mintal. Fiind unul dintre puţinii artişti pregătit în direcţia clasică, are o perspectivă nedistorsionată asupra tradiţiei şi asupra modernităţii. Gândirea în termenii unor categorii fixe îi este străină. “După părerea mea, toţi acei Paganini, Liszt şi Chopin din secolul 19 au fost primele vedete rock ale lumii,” afirmă el. Garrett cunoaşte secretele muzicii bune şi înţelege că, dacă o lucrare are mai multă substanţă, cu atât sunt mai vaste posibilităţile artistului de a-şi apropria lucrarea şi de a o plasa în noi contexte. “Bach a făcut aranjamente după lucrările lui Vivaldi, iar Mozart, după marşuri turceşti. Beethoven voia şi el să încânte masele, folosind mijloace muzicale în acest scop. Marii compozitori au încorporat mereu elemente populare în vremurile lor şi nu e nimic reprobabil în asta. Dimpotrivă.”
Riccardo Chailly
Astfel, expertiza sa muzicală l-a inspirat să întreţeasă Smooth Criminal a lui Michael Jackson cu Marşul turcesc al lui Mozart – şi a făcut-o înainte să moară Michael Jackson, înainte ca lumea întreagă să aducă un tribut acestui talent excepţional. David Garrett creează tendinţe pentru că este înaintea vremurilor sale. Cu toate acestea, e conştient că talentul şi cunoaşterea instrumentului nu sunt de ajuns pentru a putea pătrunde intelectual şi spiritual o lucrare şi a şi-o putea apropria. Formaţia în teoria muzicală îi permite artistului care a colindat lumea în lung şi în lat să analizeze şi să studieze partiturile. “Multe lucrări importante sunt incredibil de bogate în posibilităţi. Un anumit pasaj şi Marşul turcesc al lui Mozart şi unul din Smooth Criminal au aproape aceeaşi progresie armonică. Asta arată că, în afară de orchestraţie, muzica nu s-a schimbat prea mult în ultimii 250 de ani. Continuăm să lucrăm cu acelaşi material.”
Richard Carrick
Numai această combinaţie de perfecţionism şi deschidere, de atenţie la detalii şi de anticipare poate explica succesul copleşitor pe care l-a avut David Garrett de la lansarea CD-ului Virtuoso. Prin această înregistrare, artistul a venit în faţa publicului cu viziunea sa despre cum mai multe stiluri muzicale pot fi contopit în mod creativ, la un nivel artistic ridicat, fără nici un compromis la nivelul standardelor muzicale. Succesiunea compoziţiilor proprii presărate cu aranjamente ale unor piese clasice, de la piesa de virtuozitate Rapsodie pe o temă de Paganini, bazată pe Capriciul nr. 24 de Niccolò Paganini până la piesa de rock clasic de o deosebită intensitate emoţională Nothing Else Matters a trupei Metallica, a uimit întreaga lume.
Artistul a fost răsplătit cu un Premiu ECHO Classic 2008 la categoria “Clasici fără frontiere”. Albumul Encore a urmat rapid după primul său succes în octombrie 2008, iar continuarea sa a reuşit chiar să-l întreacă.
Iancu Dumitrescu
În iunie 2010, toate activităţile muzicale ale violonistului vedetă au culminat cu o provocare şi mai mare: proiectul Rock Symphonies. În legendarul concert de la Park Wuhlheide din Berlin, David Garrett a oferit un “discurs muzical” neobişnuit de personal publicului său multigeneraţional. Clasici din toate epocile – de la epoca barocă până în vremurile moderne, de la Bach la Nirvana – sunt prezentaţi într-un limbaj simfonic cu aranjamente noi. Încă o dată, curajul său de a îmbrăţişa noul a fost răsplătit.
Philharmonia Orchestra, Lodra
După turneul de mare succes Rock Symphonies din 2011, David s-a întors la rădăcinile sale clasice. În toamnă, starul viorii a fost în juriu la categoria vioară a Concursului internaţional de muzică din Koln. Şi-a împlinit visul de-o viaţă reuşind să înregistreze albumul Legacy la DECCA, album lansat pentru prima oară în Germania, Austria şi Elveţia. Pe acest CD, puteţi asculta Concertul pentru vioară de Beethoven, pe care David îl consideră a fi “capodopera repertoriului de vioară”, plus alte lucrări de Fritz Kreisler
Legacy s-a dovedit a fi un succes excepţional. De îndată ce a fost lansat, albumul a ajuns pe locul 6 în topurile generale din Germania, cel mai înalt loc atins vreodată în topurile germane d un album de muzică instrumentală clasică. În ianuarie 2012, a devenit Gold Album.
David Garrett cântă pe vioara “A. Busch” Stradivarius (1716)
Dirijorul Vladimir Ashkenazy
În Seria Muzica secolului al XXI-lea, puteţi audia, la ora 18:00, la Sala Radio, Hyperion Inernational Ensemble, format din Yoni Dilver – clarinet, Tim Hodgkinson – clarinet bas, Edward Lucas – trombone, Diana Miron – vioară, Tijana Stankovic – vioară, Albert Markos – violoncel, Andrei Kivu – violoncel, Shmil Frankel – contrabas, Zachary Rowden – contrabas, Colin Hacklander – percuție, Chris Cutler – percuție şi Iancu Dumitrescu – electronics, dirijat. Dirijor: Richard Carrick
În program:
George Lewis – „Hexis” pentru flaut, clarinet, vioară, violoncel, pian şi percuție
Richard Carrick – „Akko” pentru ansamblu
Iancu Dumitrescu – „Black Holes Collision” (II) pentru 3 grupuri de percuție, corzi şi computer
Ana-Maria Avram – „Murmur” (II) pentru ansamblu şi live electronics
Horațiu Rădulescu – „The Origin” pentru percuție
Ana-Maria Avram – „Ellampsis” pentru ansamblu şi computer
Iancu Dumitrescu – „Diamonds in the rough” pentru ansamblu şi computer
Ansamblul Hyperion este un grup de interpreţi şi compozitori, care au ca obiectiv comun dezvoltarea unui nou program estetic ce prefigurează noile tendinţe din muzica contemporană. Dedicat în principal interpretării muzicii spectrale, Hyperion est fondat în 1976 de către compozitorul Iancu Dumitrescu. Ansamblul şi-a propus iniţial să sublinieze interdependenţele, suprapunerile şi legăturile posibile dintre originile arhaice ale muzicii spectrale (muzica bizantină, folclorul cules de către Bartok etc.) şi muzica contemporană. În cele trei decenii de existenţă, Hyperion a atins un nivel de notorietate internaţională, fiind considerat laboratorul a numeroase contribuţii muzicale provocatoare şi originale.
Michael Barenboim
Activitatea ansamblului s-a concretizat printr-un mare număr de înregistrări şi concerte, la Viena (Musikverein), Paris (Radio France), Londra (Royal Festival Hall), Lisabona (Fundaţia Goulbenkian), Nisa (Festival MANCA), Alicante, Rotterdam, Utrecht, Roma, Nancy, Istanbul, Berlgrad, Bruxelles, Universitatea Harvard, Minneapolis, Tel Aviv, etc… Ansamblul Hyperion a înregistrat peste 30 de discuri la Edition Modern, distribuite în întreaga lume.
Astăzi, ansamblul este compus de artişti internaţionali (România, Israel, Marea Britanie, SUA, etc.), pasionaţi de interpretarea muzicii contemporane şi experimentale.
Seria Recitaluri și concerte camerale propune la ora 16:30, la Ateneul Român concertul susţinut de Philharmonia Orchestra London, sub bagheta dirijorului Vladimir Ashkenazy. Solist: Michael Barenboim.
În program:
Prokofiev – Concertul nr. 1 pentru vioară şi orchestră în Re major op. 19
Șostakovici – Simfonia a X-a în mi minor op. 93
Unul dintre puţinii artişti care combină o carieră de succes în calitate de pianist şi de dirijor, artistul Vladimir Askhenazy, născut în Rusia, a moştenit înzestrarea muzicală de la părinţii săi: tatăl său a fost pianist profesionist, iar mama sa, fiica unui maestru de cor din Biserica Ortodoxă Rusă. Ashkenazy a excelat pentru prima dată pe scena internaţională în 1955, la Chopin Competition în Varşovia, şi în calitate de câştigător al Queen Elisabeth Competition, Bruxelles 1956. De atunci artistul şi-a construit o carieră extraordinară, nu doar ca unul dintre cei mai remarcabili pianişti ai secolului XX, ci ca artist a cărui creativitate cuprinde un vast spectru de activităţi şi continuă să ofere inspiraţie iubitorilor de muzică din toată lumea.
Arta dirijorală a ocupat cea mai mare parte a activităţilor lui Vladimir Ashkenazy în ultimii 30 de ani. Artistul continuă lunga relaţie de colaborare cu Philharmonia Orchestra, care i-a oferit titlul de dirijor laureat în 2000. Vladimir Ashkenazy este dirijor laureat al NHK Symphony Orchestra, Iceland Symphony Orchestra şi dirijor principal invitat al Orchestra della Svizzera Italiana. Recent s-a retras de la directoratul muzical al EUYO, o funcţie pe care a deţinut-o cu satisfacţie în ultimii 15 ani. Anterior a ocupat funcţiile de dirijor principal şi consultant artistic la Sydney Symphony Orchestra (2009-2013), dirijor şef al Czech Philharmonic Orchestra şi director muzical al NHK Symphony Orchestra. Păstrează legături puternice cu alte orchestre importante, ca The Cleveland Orchestra (unde a deţinut postul de dirijor principal invitat) şi Deutsches Symphonie-Orchester din Berlin (dirijor şef şi director muzical 1988-1996). Are apariţii regulate alături de mari orchestre din toată lumea.
Michael Barenboim permite muzicii, în varietatea şi perseverenţa proprie acesteia, să se exprime prin vioara sa. Născut în Paris şi educat în Berlin, cu studii la Hochschule für Musik şi Theater Rostock sub Axel Wilczok şi, de asemenea, la Université Paris-Sorbonne unde a studiat filosofia, Barenboim nu cunoaşte limite de exprimare, lingvistice sau artistice.
Alături de angajamentul pentru un nucleu reportorial din perioadele clasice şi romantice, Michael Barenboim este profund interesat de muzica contemporană. Interpretarea sa în Concertul pentru vioară de Schönberg alături de Wiener Philharmoniker merită o menţiune specială, întrucât el a fost solistul în prima interpretare a lucrării de către orchestra vieneză. De asemenea, a înregistrat acest concert alături de Wiener Philarmoniker sub conducerea dirijorală a tatălui său, Daniel Barenboim.
Remus Azoiţei
Barenboim celebrează o lungă istorie de colaborări cu regretatul Pierre Boulez. Pentru sărbătorirea celei de-a 90-a aniversare a lui Boulez în 2015, Michael Barenboim a interpretat mai multe lucrări ale compozitorului împreună cu Berliner Philharmonie, Konzerthaus Dortmund, Barbican Centre din Londra, Opéra National de Paris şi Salzburger Festspiele. Artistul continuă să includă aceste lucrări în mod regulat în regitalurile sale şi recent a înregistrat Anthems 1 şi 2 care va fi lansată acest sezon de Accentus.
Sezonul 2016-2017 îi va aduce o serie de debuturi internaţionale, printre care menţionăm Gürzenich-Orchester din Köln, unde va fi alături de orchestră în concertul de deschidere a sezonului, orchestrele BBC Philharmonic şi Philharmonia şi Orchestre Philharmonique du Luxembourg, şi de asemenea reveniri pe scenele Komische Oper Berlin, Deutsche Staatsphilharmonie Rheinland-Pfalz şi Orchestre Philharmonique de Nice.
Va realiza un turneu în Asia, unde va susţine concerte alături de orchestrele simfonice din Shanghai şi Guangzhou şi un recital de debut în Tokyo, la Musashino Cultural Foundation. Va susţine reprezentaţii alături de Boulez Ensemble la Carnegie Hall, New York, la Berlin în concertul inaugural Boulez Saal şi la Wiener Konzerthaus.
Alexandra Dariescu
În Seria Alte evenimente, la ora 17:00, în Aula Palatului Cantacuzino, este programat un Concert de Muzică Electronică
În program:
Roman Vlad – „Privind trecutu-ndepărtat”, lucrare pentru pian şi mediu electronic. Solist: Roman Vlad – pian
Irinel Anghel – Arca lui Irinel, Everything is fine, ICodex
Cătălin Creţu– Lüneburg Soundscape, lucrare video-electro-acustică
Maia Ciobanu – Concert pentru pian si mediu electroacustic. Solist: Sorin Dogariu – pian
În Seria Concertele de la miezul nopții îi puteţi audia pe violonistul Remus Azoiţei şi pe pianista Alexandra Dariescu
Dennis Russell Davies
În program:
Bach – „Ciaccona” din Partita nr. 2 pentru vioară solo în re minor BWV 1004
Beethoven – Sonata a V-a pentru vioară şi pian în Fa major op. 24 „Primăvara”
Beethoven – Sonata în Fa major op. 10 nr. 2
Enescu – Sonata a II-a pentru vioară şi pian în fa minor op. 6 (1899)
Bartók – Jocuri populare româneşti pentru vioară şi pian Sz. 56/BB 68
Recitalul începe la ora 22.30, la Ateneul Român
Ştefan Tarara
La ora se desfăşoară, în Piaţa George Enescu, începând cu ora 17:00, Concertele elevilor şcolilor şi liceelor de muzică din Bucureşti, ale studenților de la Universitatea de Muzică din Bucureşti şi de la Conservatoarele din țară.
La Cluj, este anunţat, la ora 19:00, Concertul Orchestrei Filarmonicii Transilvania. Dirijor: Dennis Russell Davies.
În program:
Cornel Țăranu – Cantus Gemellus
Thomas Larcher – Concertul pentru pian şi orchestră „Böse Zellen”. Solist: Aaron Pilsan – pian
Eliott Goldenthal – Simfonie în sol diez minor
Eun-sun Hong
Jose De Solaun
La Ploieşti Filarmonica “Paul Constantinescu”, dirijată de Radu Postăvaru, îi are ca solişti pe Stefan Tarara, Eun-Sun Hong şi Josu De Solaun (Câștigători ai Concursului Internațional „George Enescu”, ediția 2014).
În program:
P. Constantinescu – Triplu concert pentru vioară, violoncel, pian și orchestră
Enescu – Nocturna pentru pian și orchestră în Re bemor major din 1907 (orchestrație de Sorin Petrescu)
P. Constantinescu – Simfonia Ploieșteană
Concertul începe la ora 19:00
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
