PDL a cedat partenerului de guvernare radioul public, conducerea SRR revenind lui Andras Istvan Demeter, după ce Maria Ţoghină obţinuse postul cu sprijinul preşedintelui Băsescu. Ca să nu-i pară rău partidului că a pierdut o vacă grasă de muls, oamenii aduşi de vechea conducere au lăsat bugetul SRR mai sărac cu câteva milioane de euro. Iniţiativa Profesională din Radio o acuză pe şefa Serviciului Juridic SRR, Milan Mariana, de incompetenţă sau reavoinţă. ”În urma gafelor şi lipsei de profesionalism Serviciul Juridic a pierdut nenumărate procese care au dus la îndatorarea radioul public din România cu milioane de euro”, scrie IPR, într-o adresă către instituţiile statului.
Cea mai mare gafă pare a fi, până acum, eşecul de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. Acolo s-a judecat recursul SRR împotriva unei decizii legate de o firmă din...Cluj. IPRR susţine că în spatele acestei firme ar sta membri ai PDL. Cert este că acea companie privată a contestat plata abonamentului radio şi a câştigat. La recurs, dosarul nici nu a ajuns pe fond, întrucât Serviciul Juridic a uitat să plătească taxa de timbru. ”Este absurd să nu plăteşti un timbru de 5 lei, când în joc sunt milioane de euro, ne-a declarat Cerasela Rădulescu, preşedinte IPRR. Noi, ca avertizori de integritate, avem obligaţia să semnalăm această aşa zisă greşeală, pentru că ar putea fi o înţelegere ascunsă. Există suspiciunea unui blat juridic, care să asigure câştigul unor companii private, prin neprezentarea Societăţii Române de Radio. Acestă taxă radio a fost permanent o problemă şi firmele care o încasau puteau folosi aceşti bani, percepeau comisioane prea mari etc.Acum s-a rezolvat, SRR a pierdut o importantă sursă de finanţare”.
Avocatul Iulian Urban, senator PDL, ne-a confirmat că în 2005, când s-a ocupat de recuperarea creanţelor pentru SRR erau probleme atât pe relaţia cu Enel, cât şi de natură legislativă. ”Cei care nu doreau să plătească, ajungeau în instanţă. Dacă se prezenta Enel, invocau lipsa calităţii procesuale, întrucât SRR era proprietarul sumelor respective. dacă venea SRR în instanţă, se invoca Legea Contabilităţii, care prevedea ca sumele să fie incluse în bugetul Enel. Aşa că ne-am retras, după o vreme”, spune senatorul Urban. Este corectă decizia de la ICCJ, l-am întrebat pe avocatul care, pe vremuri, a încasat aceste taxe? ”Da. Au mai fost iniţiative legislative de a nu mai obliga firmele să plătească taxă radio, dar populismul parlamentarilor le-a blocat”, ne-a declarat dl. Urban.
Cert este că şefa Serviciului Juridic ar putea fi singura ”victimă”, în special fiindcă a fost adusă de Maria Ţoghină, ceea ce alimentează teoriile conspiraţiei, potrivit cărora pedeliştii se răzbună pe udemerişti. În plus, Traian Băsescu a susţinut public iniţiative de suspendare a taxei radio...
În loc de negociere, plata a 3 milioane de euro
O altă pierdere importantă pentru SRR este legată de acelaşi Serviciu. radioul public a fost obligat de instanţe să achite drepturi de autor către ORDA, CREDIDAM şi UNPFR de peste 3 milioane de euro. ”De vină ar fi, în opinia IPRR, aceeaşi şefă de la Juridic. ”Cea care făcea într-un articol al unei reviste obscure de drept pledoaria neîntârzierii plăţilor în tranzactiile financiare ("Combaterea întârzierii la efectuarea plăţilor în tranzacţiile comerciale") este cea care, din neglijenţă şi lipsă de competenţă profesională, a făcut ca SRR să fie acum datoare drepturi de autor în valoare de câteva miliaone de euro. Seviciul Juridic pe care îl conduce a fost obligat de instanţele judecătoreşti, în urma plângerilor venite din partea ORDA, să dea înapoi banii de care au fost privaţi abuziv cei cărora, sub diverse forme, au fost folosiţi şi traficaţi de către SRR. Banii contribuabililor nu s-au dus nici pe plata unor presupuse "salarii nesimţite" ale simplilor angajaţi, nici către investiţii strategice de re-tehnologizare a aparaturii radioului public, ci, prin neglijenţa acestui cuib mafiot care este Serviciul Juridic SRRm către plata unor penalităţi enorme”, susţine un comunicat al IPRR.
”Înainte de mandatul doamnei Ţoghină, deci al juristei amintite, spune dna Rădulescu, se făceau negocieri cu proprietarii drepturilor de autor. În loc de trei procente, din bugetul instituţiei, cât prevede legea ca plafon maxim, se negociau sume de zece ori mai mici, ba chiar şi echivalarea cu publicitate. Apoi, nici nu s-a mai negociat, nici nu s-a plătit”. Aşa că s-a ajuns în instanţă, unde judecătorul a citit legea în varianta cea mai defavorabilă pentru SRR, obligată să plătească 3 la sută din totalul veniturilor, nu doar din sumele atrase.
Biroul de presă al SRR ne-a promis că ne va răspunde la întrebări, dar nu a reuşit să afle în 48 de ore nimic despre procesele pierdute pe bandă rulantă de Radioul public.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
