EXCLUSIV  Ce greșeală a făcut ministrul Claudiu Năsui în abordarea Legii 5G?

Este greu de înțeles cum o cerere a domniei sale de nediscutare, în procedură de urgență, a Legii 5G a fost interpretată. Să vedem în ce constă esența presupusei greșeli.

După părerea mea, nu a făcut nicio greșeală. Din contră, a arătat că este preocupat de menținerea celor mai bune raporturi cu Bruxell-ul și de evitarea unor penalizări din partea acestuia în cazul nerespectării unor norme și termene. Este greu de înțeles cum o cerere a domniei sale de nediscutare în procedură de urgență a Legii 5G a fost interpretată de o parte a mass mediei și de către unii politicieni ca fiind o mare greșeală politică. 

Mai mult, s-a spus chiar că ar fi o acțiune cu "iz de spionaj". Doamne ferește! Unde am ajuns în țara asta!? Ne-am întors la obsesiile perioadei ceaușiste? De fapt, ministrul a cerut o amânare necesară notificării legii la Uniunea Europeană, motivând cererea prin primirea la minister a unor scrisori din partea Uniunii prin care s-ar fi solicitat această notificare, în absența căreia România ar fi putut să fie sancționată prin aplicarea unor amenzi.

Nu exclud posibilitatea unor greșeli de comunicare și de nerespectare a ierarhiei guvernamentale. Domnul ministru ar fi trebuit să formuleze cererea numai după informarea și acordul primului ministru și în totală transparență a comunicării cu presa dar să nu uităm că domnia sa este membru al partid care ne-a obișnuit cu un comportament  rebel și egocentrist.

Să vedem în ce constă esența presupusei greșeli.

De la început trebuie spus că cererea de amânare a discutării legii nu avea nimic de a face cu conținutul și esența ei. Nu viza o ieșire din cadrul problematicii  impuse de respectarea elementelor Memorandumului semnat de către România cu Administrația SUA și nici nu iși propunea facilitarea, directă sau indirectă, a intrării pe piața românească a unor firme considerate indezirabile.

Se referea doar la obligativitatea respectării stricto senso a unor norme europene pe care România trebuie să le aibă în vedere ca membră a Uniunii. Documentul de bază în acest sens este "Planul de acțiune pentru 5G". Prezentat în septembrie 2016, Planul de acțiune al Comisiei Europene pentru 5G prevede un calendar european comun pentru o lansare comercială coordonată a serviciilor 5G în 2020, inclusiv acoperirea 5G a unui stat membru al unui oraș important până în 2020 și a tuturor zonelor urbane și a rutelor majore de transport în 2025.

Planul de acțiune include, de asemenea, colaborarea cu statele membre și cu părțile interesate din industrie pentru a identifica și a aloca frecvențele spectrului radio pentru tehnologia 5G, organizarea de teste 5G paneuropene începând cu 2018, promovarea standardelor globale comune 5G și încurajarea adoptării foilor de parcurs naționale pentru implementarea 5G în toate țările UE.

Comisia și investitorii în telecomunicații trebuie să ia în considerare, de asemenea, furnizarea de capital de risc pentru întreprinderile nou-înființate care dezvoltă soluții 5G pentru aplicații și servicii inovatoare, indiferent de industrie. Pentru a monitoriza evoluția pieței, inclusiv a piloților lansați de actorii din industrie, Comisia Europeană a înființat un observator trimestrial 5G în octombrie 2018. Acesta include următoarele date:

Utilizarea preconizată a spectrului în fiecare țară europeană;Stadiul experimentării în Europa;Foi de parcurs naționale pentru implementarea 5G;acțiunile întreprinse de industriași și de statele membre în ceea ce privește 5G. Pentru a asigura implementarea Planului, Comisia Europeană  și-a prezentat viziunea în martie 2021, obiectivele și căile pentru a asigura o transformare digitală de succes a Europei până în 2030. 

Apare astfel o viziune și obiective ambițioase care fac parte din "deceniul digital" al Europei. Un proiect care include mai multe principii și obiective numerice, inclusiv implementarea 5G în toate zonele populate ale Europei în următorul deceniu.

Mai multe țări europene au început deja să implementeze tehnologia 5G în mai multe dintre orașele lor, dar banda largă ultra-mobilă este încă departe de a fi optimă în prezent. "Orașele europene 5G" sunt, de fapt, acoperite doar parțial de această rețea și se bazează adesea pe infrastructuri vechi care nu permit avantajul deplin al acestei tehnologii

Pe lângă tehnologia 5G, Comisia Europeană intenționează, de asemenea, să dezvolte o infrastructură digitală mai sigură, mai eficientă și mai durabilă în cadrul UE până în 2030. Se vorbește, de asemenea, despre faptul că UE produce semiconductori sustenabili de ultimă generație și devine un actor major în acest sector. Acest lucru va permite companiilor europene să fie mai puțin dependente de producătorii străini de semiconductori, ceea ce se întâmplă în prezent. Europa dorește, de asemenea, primul său computer cuantic.

Proiectul "deceniul digital" al Europei implică, de asemenea, formarea cetățenilor în ceea ce înseamnă competențe digitale de bază și angajarea mai multor specialiști în domeniul TIC, inclusiv a mai multor femei. Transformarea digitală a întreprinderilor este, de asemenea, planificată. Trei din patru companii urmează să utilizeze servicii de cloud, big data și inteligență artificială. În cele din urmă, axa finală a "busolei digitale" pentru Europa este digitalizarea serviciilor publice.

După cum subliniază Comisia în comunicatul său din 10 martie 2021, transformarea digitală a UE prezintă provocări globale. Strategia sa digitală este pozitivă și este "orientată spre om în cadrul organizațiilor internaționale și prin parteneriate digitale internaționale puternice."

"Pandemia a dezvăluit cât de importante sunt tehnologiile și competențele digitale pentru a funcționa, a studia și a comunica și ce trebuie să îmbunătățim. Acum trebuie să realizăm acest deceniu digital al Europei, astfel încât toți cetățenii și întreprinderile să poată accesa tot ce poate oferi lumea digitală", a declarat Ursula von der Leyen, președinta Comisiei.

Cu toate acestea, trebuie remarcat faptul că viziunea Comisiei Europene nu este obligatorie pentru statele membre.  

"Busola digitală" a Europei servește doar la încurajarea UE și a statelor membre să aibă ambiții digitale comune, dar este necesar ca fiecare plan național să fie notificat la Bruxelles tocmai pentru a asigura un parcurs uniform și corelat al tuturor statelor membre în realizarea obiectivului comun al "deceniului digital".

Această notificare este cu atât mai necesară cu cât țările UE "progresează în ritmuri diferite" în implementarea protocoalelor de securitate introduse de Comisia Europeană pentru a asigura securitatea rețelelor de telecomunicații de ultimă generație, afirmă Curtea de Conturi Europeană în ianuarie 2021.

Declarația vine după o investigație de un an asupra securității rețelelor 5G ale UE de către auditorii Curții de Conturi Europene (CPE). La rândul său, Comisia Europeană a confirmat, de asemenea, pentru Euractiv că țările UE nu au respectat termenele stabilite prin lege. Aceasta a impus țărilor să aloce spectrul 5G până la sfârșitul anului 2020.

Auditorii declară că cercetările lor au descoperit deja dovezi ale unei abordări divergente a securității 5G între statele membre, precum și diferențe în timpul necesar pentru implementarea tehnologiei pe continent. În conformitate cu o serie de măsuri prezentate de Comisie în cadrul setului său de instrumente 5G 2020, statele membre au fost responsabile de evaluarea profilului de risc al furnizorilor de telecomunicații, în vederea aplicării restricțiilor pentru furnizorii considerați a fi cu risc ridicat.

În temeiul Codului european al comunicațiilor electronice din 2018, statele membre au fost obligate să atribuie frecvențe 5G în banda de 700 MHz până la 30 iunie 2020, în timp ce pentru benzile de 3,6 GHz și 26 GHz, citațiile trebuiau făcute până la 31 decembrie 2020.

"Criza coronavirusului a făcut ca întregul spectru de comunicații electronice, inclusiv comunicațiile mobile, să fie și mai importante pentru cetățeni și întreprinderi, îngreunând în același timp pregătirea procedurilor de autorizare în timp util, astfel încât mai multe state membre și-au exprimat recent intenția de a-și amâna procedurile naționale de licitație a spectrului radio", a declarat un purtător de cuvânt pentru Euractiv

Este încă un motiv pentru care "Comisia va monitoriza îndeaproape problema și va analiza îndeaproape orice dificultăți, având în vedere impactul actualei crize sanitare". Rezultă că, indiferent de modul în care fiecare guvern național își concepe și reglementează legislația 5G, obligativitatea prezentării și notificării la Comisia UE rămâne de actualitate tocmai pentru a elimina posibilitatea unor neconcordanțe ce ar putea periclita realizarea obiectivelor la nivel european. Probabil că domnul ministru Claudiu Năsui a avut în vedere acest lucru atunci când a propus amânarea discutării legii până la data notificării.

Faptul că Guvernul și Parlamentul ignoră directivele UE ar putea afecta în mod negativ credibilitatea României la nivelul Uniunii Europene, afectând în acest fel lansarea generală a tehnologiei 5G și proiectele planificate să atragă finanțare din partea UE.   Situația este cu atât mai greu de înțeles cu cât multe alte țări europene au notificat legea la Comisia Europeană chiar înainte de adoptare ( Franța, Belgia. Austria, Estonia, Germania, Finlanda ).

Rezultatul acestei neconformități ar face ca legea să nu intre în vigoare și ar putea  determina o amendă substanțială impusă de UE. De asemenea, Comisia UE poate alege să dea în judecată România în fața Curții UE pentru neconformitate.

Ultimele materiale video - DCNewsTV.ro

Te-ar putea interesa

Get it on App Store Get it on Google Play
Iti place noua modalitate de votare pe dcnews.ro?

Copyright 2021 SC PRESS MEDIA ELECTRONIC SRL. Toate drepturile rezervate. DCNews Proiect 81431.

Comandă acum o campanie publicitară pe acest site: publicitate@dcnews.ro


cloudnxt1
YesMy