Germania va insista pentru o Uniune Europeană cu „două viteze“ spre a rupe inerţia decizională în blocul Celor 27 şi a le impulsiona economiile, chemând ca un grup central de state membre să avanseze în ceea ce priveşte politicile-cheie pentru a face UE mai puternică şi mai independentă, transmite Reuters și Agerpres.
„Acum este timpul pentru o Europă cu două viteze“, a declarat ministrul german al finanţelor, Lars Klingbeil. El i-a invitat pe omologii din Franţa, Polonia, Spania, Italia şi Ţările de Jos la o video-conferinţă miercuri pentru a stabili o agendă concretă şi ambiţioasă vizând întărirea suveranităţii, rezilienţei şi competitivităţii Uniunii Europene.
CITEȘTE ȘI - EXCLUSIV Adevărata față a UE, de care nu se vorbește deloc. Petre Roman: Ce-i lipsește Bătrânului Continent / video
Ștefan Popescu, analist de politică externă, consideră propunerea un „efect previzibil al redimensionării angajamentului american în Europa“, deoarece „există o legătură indisolubilă între angajamentul securitar american și procesul de integrare europeană“, dar și o „consecință a disfuncționalităților și limitelor proiectului european care, în foarte multe situații, mai funcționează doar pe baza unor coaliții de voință și nu mai are capacitatea de a face sinteză la 27 de membri“.
Nu în ultimul rând, intenția Berlinului are în vedere „adaptarea țărilor din nucleul dur la extinderea Uniunii Europene, cel puțin la țările Balcanilor de Vest, ceea ce va însemna o diluare a proiectului european, o complicare a procesului de decizie“ și „reducerea resurselor financiare ale țărilor donatoare, care își doresc să aloce pentru propriile nevoi sau cel mult în zonele cele mai performante din punct de vedere economic“.
Foto: Unsplash
Ce înseamnă Europa cu două viteze pentru România. Ștefan Popescu face o comparație cu Bulgaria
În condițiile în care primele șase economii din UE se vor concentra mai mult pe interesele „nucleului dur“, restul țărilor vor cunoaște o mai puțină influență politică, dar și mai puține parteneriate și proiecte de cooperare, potrivit lui Ștefan Popescu. Analistul a evidențiat însă situația din Bulgaria, țară care după aderarea la moneda euro va fi mult mai bine integrată și mai relevantă strategic decât România.
„Pentru România, proiectul unei Europe cu două viteze este o problemă foarte mare pentru că, din păcate, țara noastră este un fel de electron liber. Bulgaria, chiar dacă nu intră în zona nucleului dur, a reușit prin aderarea la zona euro să intre într-un cerc suplimentar al integrării europene, plus că, având în vedere poziția geografică, prezența în zona euro înseamnă mai mult decât aspecte financiar-economice, înseamnă chiar o relevanță strategică.
Acest proiect înseamnă o diluare, o recunoaștere a faptului că o Europă va merge cu un anumit grad de integrare, iar asta se va simți și în ceea ce privește investițiile, prezența capitalurilor, proiecte de cooperare. Fără îndoială că țările aflate în prima viteză vor avea un alt nivel de cooperare politică și economică în ceea ce privește proiectele industriale, parteneriatele etc. Toate acestea vor fi la un nivel superior față de țările care vor rămâne în zona B. Acest lucru se va traduce și în mai puțină influență politică, pentru că țările din nucleul dur, la nivelul percepției, care contează foarte mult în afacerile internaționale, vor avea o importanță mult mai mare“, a explicat Ștefan Popescu.
Foto: Unsplash
Manfred Weber vrea ca UE să aibă președinte. Ștefan Popescu: O propunere mai mult de formă, nu de fond
Ștefan Popescu a comentat și propunerea care a venit miercuri din partea lui Manfred Weber, aceea ca Uniunea Europeană să aibă un președinte, astfel încât să fie pe „voce“ pe scena internațională. Liderul PPE a declarat că „suntem blocați, suntem fără cuvinte, suntem fără voce, nu avem niciun cuvânt de spus pe scena globală și acest lucru trebuie oprit”.
„Propunerea nu schimbă absolut nimic în condițiile în condițiile în care un grup de șase țări doresc să meargă pe o formă de cooperare mai strânsă față de celelalte. Este o chestiune mai mult de formă, dar în același timp, prin dorința de a se renunța la unanimitate, se vrea oprirea blocajelor, existente deja la 27 de state, dar care vor fi mult mai mari când vor fi 32, în 2030, când Macedonia de Nord, Albania, Muntenegru vor avea drept de veto.
În momentul în care șase țări vor decide să aibă o cooperare întărită față de celelalte, aș spune că suntem mai mult într-un registru formal decât unul de fond“, a concluzionat Ștefan Popescu, analist de politică externă.