Privarea de somn se definește prin reducerea numărului de ore de odihnă necesare pentru a menține starea optimă de vigilență și funcționare. Nu toți oamenii reacționează la fel: unii pot rezista mai bine după nopți nedormite, în timp ce alții resimt imediat efectele negative. Totuși, studiile arată că cei mai vulnerabili sunt copiii și tinerii, în timp ce persoanele vârstnice se pot adapta, în general, la perioade mai scurte de somn.
Pe termen scurt, o noapte albă poate fi tolerată, dar dacă lipsa somnului devine o regulă, consecințele se fac rapid simțite. Stările de somnolență persistentă, oboseala accentuată, iritabilitatea, depresia, dificultățile de concentrare și memorie, pierderea motivației și coordonarea deficitară sunt doar câteva dintre efectele unei odihne insuficiente. În plus, se poate observa o creștere a apetitului alimentar și o scădere a libidoului, semne clare că organismul încearcă să compenseze dezechilibrele interne.
Nevoia de somn variază semnificativ în funcție de vârstă. Un nou-născut are nevoie de până la 17 ore de somn pe zi, în timp ce un sugar se odihnește, în medie, între 12 și 15 ore. Copiii mici, de 1-2 ani, își petrec între 11 și 14 ore dormind, iar preșcolarii între 10 și 13 ore. La vârsta școlară, necesarul scade la 9-11 ore, în timp ce adolescenții au nevoie de 8-10 ore zilnic. Pentru adulții între 18 și 64 de ani, specialiștii recomandă 7-9 ore, iar pentru cei trecuți de 65 de ani, 7-8 ore sunt suficiente.
Din păcate, obiceiul de a sacrifica somnul pentru a lucra, a studia sau a petrece timp în fața ecranelor este tot mai prezent, în special în rândul adolescenților și al tinerilor adulți. Această privare voluntară, repetată pe termen lung, poate duce la probleme de sănătate dificil de corectat. În plus, anumite afecțiuni medicale precum apneea obstructivă în somn, bronhopneumopatia obstructivă cronică sau tulburările hormonale pot împiedica obținerea unui somn de calitate. Nici afecțiunile psihice precum depresia, anxietatea sau stresul post-traumatic nu trebuie neglijate, întrucât influențează direct calitatea odihnei.
Există însă și soluții eficiente pentru a îmbunătăți somnul, adaptate cauzei care a generat problema. Tehnicile de relaxare musculară progresivă, stabilirea unei rutine constante de culcare și trezire, psihoterapia sau tratamentul medicamentos prescris de medic pot ajuta considerabil. Este important ca administrarea medicamentelor să se facă strict sub supravegherea unui specialist, iar întreruperea lor să fie realizată treptat, conform indicațiilor medicale.
Pe lângă recomandările medicale, disciplina personală joacă un rol crucial. Evitarea meselor copioase și a consumului de alcool cu câteva ore înainte de culcare, reducerea timpului petrecut pe dispozitive electronice seara și transformarea dormitorului într-un spațiu curat, aerisit și confortabil sunt pași simpli, dar eficienți. Activitatea fizică moderată în timpul zilei, cititul câtorva pagini înainte de culcare și stingerea luminii imediat ce apare senzația de oboseală contribuie, de asemenea, la un somn mai profund.