VEZI ȘI: CINE ESTE, de fapt, profesorul care i-a scris lui Klaus Iohannis
"O viață întreagă m-am tot întrebat dacă are vreo importanță faptul cum mori sau dacă e bine să mori pentru o cauză ori o anume idee. Niciodată nu am ajuns la un răspuns decisiv. Au atârnat în balanță mereu alte și alte răspunsuri. JOI, 16 OCTOMBRIE, ORELE 9.15, MĂ VĂD OBLIGAT SĂ "VERIFIC" AȘA ZISELE MELE SPECULAȚII. SUNT ÎN GREVA FOAMEI ÎN FAȚA CONSILIULUI JUDEȚEAN BUZĂU!
Dumnezeu să mă ierte, pentru că întotdeauna astfel de gesturi disperate sfârșesc cu moartea ori îmbolnăvirea iremediabilă a celui care are curajul să le facă!", a spus George Lixandru înainte de a intra în greva foamei.
Într-un interviu acordat pentru DC News, George Lixandru a vorbit despre povestea sa.
DC News: De ce ați intrat în greva foamei?
George Lixandru: Ieri, în prima zi a grevei mele, s-a postat în fața mea un individ care pretindea că e de la un post de televiziune. M-a întrebat de ce sunt în greva foamei, i-am răspuns, iar individul mi-a reproșat că sunt unul dintre cei mulți și proști. "Bogații sunt deștepți, săracii sunt proști", s-a îndepărtat ăsta aproape țipând. Culmea e că în romanul meu Jurnalul unui sinucigaș există un fragment în care scriu că exact așa ne percep bogații democrației după ureche - suntem săraci din vina noastră. Așadar, răspunsul la întrebarea de ce sunt în greva foamei ar fi: De-aia!
Să arătăm celor care au jecmănit această țară până la ultima lescaie că NU SUNTEM PROȘTI!
DC News: De ce în 2014 se mai întâlnesc astfel de situații disperate? De ce credeți că în 2014 cultura nu este respectată?
George Lixandru: În ultima vreme, mass-media a fost inundată de false valori. Toată cultura românească s-a manelizat. Mulți scriitori au devenit sclavii acestei prostituări culturale. Se pun în slujba diferiților indivizi, au devenit la rândul lor publiciști fără să aibă habar de ce înseamnă publicistica. Într-un astfel de context, nu poți să vezi altceva decât mizeria culturii românești.
DC News: De ce avem nevoie de cultură?
George Lixandru: Știți cum e? Francezii au o cutumă. Ei spun așa: un popor fără suflet nu mai este un popor. Poporul român nu mai are suflet. Probabil nu a avut niciodată. Sunt foarte dur în această privință. Am scris un roman care se cheamă "Jurnalul unui sinucigaș". L-am numit așa pentru că întregul popor este unul de sinucigași. Să luăm puțin istoria. Franța a avut vreo 16 regi în 1400 de ani. Noi în 1400 de ani, am avut circa 1600 de domnitori. Toți au fost dați la o parte prin intrigă, minciună și diverse uneltiri. Revenind la întrebare. Niciodată nu au fost respectați scriitorii. Au fost respectați doar șmecherii. Trăiesc bine doar cei care fac compromisuri cu politicienii. Eu nu am făcut niciun compromis și nici nu vreau să fac asta vreodată.
DC News: Am putea spune că v-ați născut într-o țară greșită. Credeți că dacă ați fi trăit în altă țară, lucrurile ar fi stat altfel pentru dumneavoastră?
George Lixandru: Da, cu siguranță lucrurile ar fi stat altfel, soarta era alta. În țări precum Germania sau Franța, oamenii știu să-și respecte valorile.
DC News: Ați fost amenințat că veți fi dus la Spitalul Săpoca dacă nu încetați protestul...
George Lixandru: Joi am fost cel mai important personaj din județul Buzău. Doi polițiști și doi jandarmi m-au păzit toată ziua. La un moment dat, jandarmii au avut curajul să îmi spună că mă vor interna la Spitalul Săpoca. A fost de față și un jurnalist buzoian, Iulian Gavriluță. Și el a povestit despre acest episod. Trebuie să spun că am făcut o cerere către primarul Buzăului, Constantin Boșcodeală, care mi-a spus că nu am mutație pe municipiul Buzău și asta a fost tot. De fapt, nici nu mi-a fost primită cererea pentru că nu am mutație aici. De zece ani, mi se dă același răspuns: vă respectăm foarte mult și în timp rezolvăm și situația dumneavoastră.
DC News: De ce credeți că în România, oamenii care își strigă durerile sunt considerați nebuni?
George Lixandru: Știți cum e? Românul s-a obișnuit să stea numai în genunchi, iar când cineva are curajul să se ridice în picioare este considerat nebun. Nu este normală o astfel de atitudine. Oamenii ar trebui să ne aprecieze măcar pentru curajul că ne spunem păsurile.
DC News: Dumneavoastră trăiți prin poezie.
George Lixandru: Scriu pentru că așa m-am născut. Un regretat scriitor buzoian spunea așa: un poet născut, nu făcut. Eu așa m-am născut. Am fost acuzat că aș fi colaborat cu Securitatea. Vă imaginați? Dacă eu la 15 ani aș fi colaborat cu Securitatea, probabil că nu aș fi fost în situația actuală. Orice om trebuie să aibă o idee în care să creadă. Crezul meu este să scriu mereu adevărul. Credința m-a ajutat foarte mult să depășesc momentele grele prin care am trecut. Trebuie să crezi în ceva pentru ca lupta ta să aibă un suport. Dacă nu crezi un nimic, la rândul tău ești un nimic. Trebuie să crezi în ceva pentru a putea merge mai departe.
DC News: Cum vedeți rezolvarea cazului dumneavoastră astfel încât să ieșiți din greva foamei?
George Lixandru: În general, în România greva foamei nu are niciun efect. Pe nimeni nu interesează că existăm. În primul rând, am o doleanță: venirea unui procuror DNA București. Până acum, m-am adresat DNA-ului cu trei plângeri și nu am primit nici măcar o informare că le-ar fi primit. Voi înceta greva foamei atunci când va veni în Buzău un procuror DNA și în momentul în care voi primi o locuință. Dacă nu, voi muri aici. Câteodată mai este necesar și câte un sacrificiu.
George Lixandru susţine că va sta în greva foamei până va primi ceea ce a cerut, sau până când va muri de foame, dacă şefii judeţului nu vor da curs solicitării sale.
Cine este George Lixandru
George Lixandru s-a născut la Scărişoara, comuna Cislău. Activitate publicistică la zi: „Oblio", „Zig-zag",„Expres Magazin", „Opinia", „Muntenia", „Informația Buzăului", „Buzăul", „Jurnalul de Buzău". A debutat literar în anul 1972 în „Albina" (sub Baruțu Arghezi). A publicat versuri în „Convorbiri literare", „Flacăra", „Opinia", "Școala Buzoiană". A frecventat cenaclurile literare „Vasile Voiculescu" Buzău, „Astra" Brașov și „Tomis" Constanța.
A debutat editorial cu „Sonete de palavragiu", Ed. RAFET, Râmnicu Sărat, 2001, cu care a obținut premiul I la Concursul național de sonete "Vasile Voiculescu". A publicat mai multe cărți, printre care amintim: Sonete de palavragiu, Anotimp în căpăstru, Sexonete, Noul Testament - Poezia după George Lixandru, Oraşul pe fond alb, Nebunul şi pasărea albă a libertăţii şi În pânda viermilor.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
