Romanul Villa Margareta de Doina Jela va fi tradus în greacă

Magdalena Popa Buluc / 15 iul 2017 / 09:40 Salveaza PDF Comentarii

Romanul Villa Margareta de Doina Jela, apărut în colecţia „Fiction LTD.” a Editurii Polirom, disponibil şi în ediţie digitală, va fi publicat în limba greacă, în decembrie 2018, la Gema Publications, prin intermediul Agenţiei literare Livia Stoia.

Romanul Villa Margareta de Doina Jela, apărut în colecţia „Fiction LTD.” a Editurii Polirom, disponibil şi în ediţie digitală, va fi publicat în limba greacă, în decembrie 2018, la Gema Publications, prin intermediul Agenţiei literare Livia Stoia.

Apărut la sfîrșitul lui 2015, volumul s-a bucurat de o foarte bună primire din partea criticilor și a jurnaliștilor culturali români:

Villa Margareta este un roman complex și extraordinar, o carte atipică pentru secolul vitezei, un dar pentru orice cititor împătimit – nu îţi rămîne decît să-l despachetezi și să te bucuri de el.” (Eli Bădică, Suplimentul de cultură,  nr. 523, aprilie 2016)

„O carte densă, de substanță, un roman în care, în filigran, se simte cunoașterea abisurilor omenești, acumulată de Doina Jela în cele aproape trei decenii de cercetare a istoriei recente și recristalizată într-o formă literară expresivă și fină.”  (Silvia Colfescu, Istorioare bucureștene, blog)

„Ca să prinzi într-o poveste eterogenitatea şi con­tra­dic­ţiile fiinţei umane, norul de incertitudini greu de risipit de ra­ţiune ce învăluie lumea interioară, e nevoie de talent, nu glumă. Iar Villa Margareta e dovada că Doi­na Jela e un ro­mancier cu suflu vast, care se în­cumetă să poves­teas­că, pe fundalul evenimentelor trăite de români din 1989 pînă acum, despre nevoia de a fi autentici şi a ne accepta aşa cum sîntem, des­pre frică şi curaj, despre idea­lisme şi compromisuri, despre vină şi dosto­ievschi­ană ispăşire..” (Adriana Bittel, Selecția Formula AS, 1195, decembrie 2015)

Villa Margareta este... romanul unei generații.” (Smaranda Vultur, Orizont, nr. 4, aprilie 2016)

Villa Margareta e o metaforă a ambianței sau a cotidianului antedecembrist, în care proiecția onirică, idealismul și ficționalizarea fac posibilă ieșirea, evadarea din absurditate.” (Călin Crăciun, revista Vatra, decembrie 2016)

Despre carte:

Când Doina Jela se hotărăşte să scrie un „jurnal de lăsare la vatră”, în haosul şi agitaţia din redacţia editurii unde lucrează îşi face apariţia Rafael, o veche cunoştinţă a ei, şi îi lasă un manuscris misterios în vederea publicării. Din acest moment, pe măsură ce îl citeşte pentru a-i face un referat, paginile din jurnalul ei se împletesc cu cele din manuscrisul lui Relu-Rafaelu, iar ceea ce era iniţial o obligaţie, personală şi de serviciu deopotrivă, devine o veritabilă provocare pe măsură ce descoperă că personajele sînt reale şi, mai mult, că le cunoaşte. Vlad Cernescu, Letiţia, Ioana, Valeria şi Rafael sînt aduşi laolaltă de repartiţia ca profesori la un liceu dintr-o comună de pe malul Dunării, nu cu mult timp înainte de revoluţie. Poveştile lor se întretaie, legături nebănuite ies la iveală, iar micile istorii personale se prelungesc pînă în prezent şi compun istoria mare a ultimului sfert de veac, avînd în centru Villa Margareta, un loc al pasiunii înflăcărate, dar şi al marilor dezamăgiri. În romanul Doinei Jela ficţiunea şi realitatea se contopesc într-o poveste emoţionantă şi tulburătoare.

 

Doina Jela este jurnalistă, editoare, traducătoare şi scriitoare. A coordonat colecţiile „Procesul comunismului” de la Editura Humanitas şi „Actual” de la Curtea Veche Publishing. A fondat Asociaţia Ziariştilor Independenţi din România, filiala românească a Asociaţiei Jurnaliştilor Europeni cu sediul la Bruxelles (AEJ).

A contribuit la numeroase volume colective: Vînzătorul de enigme (1993), Analele Sighet (1997, 1998, 1999, 2001, 2002), Cum era? Cam aşa... (2006), Cartea cu bunici (2007), Războiul de 30 de zile (2007). Dintre volumele publicate menţionăm: Cazul Nichita Dumitru. Încercare de reconstituire a unui proces comunist (1995), Această dragoste care ne leagă. Reconstituirea unui asasinat (1998, 2004), Drumul Damascului. Spovedania unui fost torţionar (1999, 2002; carte ecranizată de Lucian Pintilie în După-amiaza unui torţionar, 2001), Lexiconul negru. Unelte ale represiunii comuniste (2001), Afacerea Meditaţia Transcendentală (în colab. cu Cătălin Strat şi Mihai Albu, 2004), Ungaria 1956: revolta minţilor şi sfîrşitul mitului comunist (coord. în colab. cu Vladimir Tismăneanu, 2006), O sută de zile cu Monica Lovinescu (2008). La Editura Polirom a mai publicat Telejurnalul de noapte (1997; ed. a II-a, Vremea, 2005).

VOTEAZA ARTICOLUL
   Pozitive: +4    Negative: 0

TOP STIRI CELE MAI...






Iti place noua modalitate de votare pe dcnews.ro?

Vezi versiunea de mobil a siteului

nxt.m