EXCLUSIV  Prezență numeroasă, personalități culturale și diplomatice la standul României, de la Salonul Cărții de la Paris

"Cred cu tărie că a venit momentul să întocmim laolaltă, toate institutele culturale europene, un proiect solid și funcțional de reconstrucție culturală. Iar latinitatea reprezintă componenta necesară a acestui proiect. Perspectivele creează realitatea, iar conceptele pot să se substituie acesteia. În teoria modernă a geopoliticii, cât și a relațiilor internaționale, subiectivul, construcția, emoția sau spiritualul ocupă primul plan. Or, în acest domeniu, poate și cred că trebuie să intervină hotărâtor EUNIC, sumă încă formală a ceea ce reprezentăm separat, a culturilor naționale europene. Proiectul ce vi-l propun, și anume Limba latină, prima instituție a Europei, nu pune deloc accentul lingvistic pe latinitate sau pe valoarea de răspândire globală a limbilor neolatine, ci pleacă de la constatarea simplă că limba latină, purtătoare asumată și instrument remarcabil de difuzare a multiplei creativități ante-fondatoare a Greciei antice, a fost cea care în timp a oferit frontierele spirituale și apoi politice continentului nostru și l-au făcut să devină, pentru multe secole, focarul de inteligență al lumii întregi, nelăsând să fie înghițit, înșfăcat de ceea ce unii lideri politici trufași numesc astăzi EURASIA",  spus preşedintele Boroianu.

„Prin prezenţa discretă, dar persistentă a conjugărilor sale, gramatica limbii latine a devenit matricea gândirii logice. Limba latină a devenit limbaj subliminal universal, nu prin valoarea ei duală, ci prin logica inculcată gândirii umane”, a declarat Radu Boroianu, preşedintele ICR.

"Cunoaşterea se capătă în bibliotecă, prin cunoştinţe, prin lectură, nu de la televizor, prin informaţii. A şti se produce prin raportarea la unele repere clare, un reper important e limba latină”, a subliniat, Adrian Cioroianu, Ambasadorul României pe lângă UNESCO. "Acum în Europa se pune problema demografiei", a adăugat el.

În prima zi a Salonului de carte, pe 24 martie, au fost lansate volumele La mémoire des feuilles mortes de Marie-Hélène Fabra-Brătianu (Éditions LʼHarmattan) şi Le marchand de premières phrases de Matei Vișniec (Éditions Actes Sud, trad.Laure Hinckel), în prezenţa unor nume importante de traducători şi editori. În cadrul Salonului de Carte de la Paris, vineri, a avut locdezbaterea Poésie – la voie de l’irremplaçable, moderată de Bogdan Ghiu, și lansarea revistei de poezie La Traductière. Revue Internationale de poésie et art visuel.

De asemenea, Cristina Hermeziu a moderat, vineri, dezbaterea asupra volumului La vodka du diable de George Arion ( Genèse Édition), la care au fost invitaţi George Arion şi Danielle Nees, iar Cosmin Perţa a prezentat volumele Hôtel Universal de Simona Sora ( trad. Laure Hinckel, Editions Belfont) și Les jeux Paralympiques (Ed livre, trad. Carina Nedov) de Dan Ciupureanu, Dernier été en Bretagne. Le Récit d'exil de Ada D'Albon (Lulu.com). La dezbatere au fost invitaţi Laure Hinckel, Cristina Hermeziu, Ada D'Albon, Șerban Axinte, Dan Ciupureanu.

La lansări și dezbateri participă editorii Odille Serre și Paul Otchakovsky-Laurens, traducătorii Marily Le Nir, Laure Hinckel și Nicolas Cavaillès, scriitorul Richard Edwards, cercetătorul Matei Stîrcea-Crăciun. Nume de prima mână, scriitori, traducători, editori, invitați francezi și români de prestigiu, diplomați participă la lansări, dezbateri despre literatură, poezie română și basarabeană.

România este prezentă la ediția din acest an a Salonului Cărții de la Paris cu un stand modern, avangardist, cu neoane aşezate în diagonală şi oglinzi, pe care sunt înscrise cele mai importante nume ale românilor care au asimilat cultura franceză. La standul de țară sunt expuse, pe o suprafață de 70 m², volume apărute la 30 de edituri românești, precum și traduceri din autori români publicate cu sprijinul Centrului Național al Cărții din cadrul ICR. Concepția și designul grafic al standului românesc aparțin arhitectului și graficianului Răzvan Luscov.

Evenimentele sunt organizate de Institutul Cultural Român. Sloganul participării românești de anul acesta la Livre Paris este Diagonales et confluences franco-roumaines/Diagonale și confluențe franco-române.

Printre cele mai importante evenimente de la standul României de la Paris se numără şi omagierea scriitorului Dumitru Țepeneag, care a împlinit 80 de ani, La vie commence vendredi de Ioana Pârvulescu (Éditions du Seuil, trad. Marily Le Nir), Exuvies de Simona Popescu (Éditions Non Lieu, trad.Sebastian Reichmann).

Un alt eveniment a fost, sâmbătă, lansarea volumelor de poezie română în limba franceză, publicate de editura Vinea: Le Vampire passif/Vampirul pasiv –manuscrit facsimile de Gherasim Luca, Épine dont je me gagne/Spini din care mă câștig de Miron Kiropol, Plomb/ LʼIntegrale de lʼoeuvre poetique de George Bacovia, Itinerar I/Itinéraire I de Aurora Cornu.

Astăzi, de la ora 15.30, la standul României de la Salonul Cărții de la Paris, va avea loc dezbaterea despre Tratat de hermeneutică a sculpturii abstracte, Perspectiva endogenă,Brâncuşi – Simbolismul Hylesic (ICR/Edit. Brâncuși 2016). Invitați vor fi domnii Matei Stîrcea-Crăciun, autorul tratatului, și Radu Boroianu, președintele ICR. Dezbaterea va fi moderată de istoricul Victor Neumann. Hermeneutica endogenă – o nouă metodă în critica de artă, elaborată pe parcursul a trei decenii în cadrul Institutului de Antropologie Francisc Rainer al Academiei Române – urmărește reconstrucția limbajelor abstracte în sculptura modernă şi contemporană prin analize intensive de morfologie, sintaxă și imaginar ale operei studiate.Contribuţiile din Tratat privitoare la simbolizarea hylesică (matieristă) sunt coroborate de cercetări conduse la Institutul de Sculptură Henry Moore din Marea Britanie. În lucrarea Modern Sculpture Reading, editată de Jon Wood, David Hulks și Allex Potts în anul 2007, se oferă prețioase informații despre dezvoltarea la nivel mondial de către patru generații de sculptori a ceea ce, în textul de față, este denumit viziune hylesică și atribuit, ca descoperire artistică, lui Constantin Brâncuși.

În cadrul Salonului de Carte de la Paris vor avea loc astăzi și două evenimente dedicate unor artiști plastici: Ion Grigorescu și Tudor Banuș.

Aflat la cea de-a 37-a ediție, Salonul Cărții de la Paris a fost creat în 1981. În 2016 Salon du Livre a devenit Livre Paris, dedicat profesioniştilor din domeniul editorial - editori, agenţi literari, distribuitori şi vânzători de carte din Franța şi din lume, deschis totodată publicului larg. Cu un total de 1.200 de expozanți din peste 50 de ţări, cu 3.000 de autori prezenți la peste 800 evenimente și un număr estimat de 150.000 de vizitatori, salonul se bucură de o maximă vizibilitate în media franceze.

În 2017, Maroc este țara invitată de onoare la Livre Paris.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News