Legea a fost declarată constituțională de către Curtea Constituțională, respingând astfel sesizarea PNL, care a contestat mai multe articole din actul normativ adoptat de Camera Deputaţilor în 15 aprilie.
Citește și: Legea insolvenței va fi contestată de PNL la CCR
În sesizarea PNL, care a vizat 15 articole, se arăta că legea încalcă liberul acces la justiţie şi proprietatea, introduce o discriminare şi poate afecta industria.
Citește și: VICTOR PONTA i-a scris lui AUGUSTIN ZEGREAN. Ce solicită premierul
LEGEA INSOLVENŢEI. Proiectul legislativ a fost trimis în Parlament fără ca vreuna din recomandările făcute de Fondul Monetar Internaţional (FMI) şi de Banca Mondială (BM) să fi fost prinse în textul de lege, a spus Simona Miloş, preşedintele Institutului Naţional de Pregătire a Practicienilor în Insolvenţă (INPPI), potrivit Bursa.ro.
LEGEA INSOLVENŢEI. "Proiectul întors în Parlament este acelaşi cu cel promovat prin Ordonanţa de Urgenţă, cu excepţia faptului că au fost eliminate cele două articole declarate neconstituţionale. Recomandările făcute de FMI şi BM sunt în amendamentele Ministerului de Justiţie, care a coordonat proiectul, fiind transmise Parlamentului sub această formă. Ar fi fost bine ca acestea să fi fost prinse în textul de lege. Nu ne rămâne decât să sperăm că Parlamentul va opera în proiect atât recomandările făcute de organismele internaţionale, cât şi cele pe care le va primi de la specialiştii din domeniu, de la oamenii de afaceri", a spus Simona Miloş.
LEGEA INSOLVENŢEI. Guvernul a aprobat Codul Insolvenţei în toamna anului trecut, printr-o Ordonanţă de Urgenţă declarată, ulterior, neconstituţională. La sfârşitul lui 2013, Guvernul a transmis Parlamentului noul Cod al Insolvenţei, sub forma unui proiect de lege care nu mai prevede că procedura va fi aplicată retroactiv şi care nici nu mai include un paragraf distinct legat de insolvenţa în audio-vizual.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
