Excelența Sa Ovidiu Dranga, fost ambasador al României în Japonia și Polonia, a vorbit la DC NEWS despre protestele violente din Franța și ascensiunea suveraniștilor.
Excelența Sa Ovidiu Dranga, fost ambasador al României în Japonia și Polonia, a fost invitatul jurnalistului Val Vâlcu la ”Interviurile DC News”, miercuri, 7 octombrie, acolo unde a vorbit despre protestele din Franța, generate de criza din educație.
Ovidiu Dranga a explicat de ce manifestațiile sunt justificate și a spus că nu se așteaptă ca situația să degenereze. Ovidiu Dranga a comparat evenimentele de acum cu protestele studenților francezi din 1968, atunci când grevele generale au paralizat întreaga țară și a vorbit și despre implicațiile politice ale acestor manifestații, în contextul în care premierul francez Sébastien Lecornu a pus pe seama extremei stângi, conduse de Jean-Luc Mélenchon, amplificarea demonstrațiilor.
Protestele elevilor din Franța, comparate cu revoltele studențești din 1968
"Nu cred că este vorba despre un eveniment similar cu 1968. Atunci existau alte motivații pentru acele mișcări sociale, și chiar politice, de anvengură. Aici asistăm la un protest, se pare, justificat de situația din învățământul liceal din Franța, unde există o criză de profesori, există o aglomerare a anumitor unități de învățământ în multe orașe și arondismente din Franța și din Paris, mai ales, ceea ce sigur că a provocat nemulțumire, iar orice protest, oricât de mic, este până la urmă utilizat politic și se pare că există acum o situație similară. Este un partid care fructifică în sens politic această situație, care are accente destul de violente, trebuie să recunoaștem. Neașteptat de violentă, pentru protagoniști care sunt până la urmă niște adolescenți.
Ovidiu Dranga: Nu mă aștept la o escaladare
În 1968, mișcarea de atunci i-a avut în centru pe studenți, dacă nu mă înșel. Și mai este o chestiune pe care este bine să o scoatem în evidență. Atunci asistam la un moment politic intern și internațional foarte complicat. Eram în plin război rece, președintele Franței de atunci era contestat și pe fondul crizelor externe, mai ales criza din Algeria.
Acum lucrurile sunt destul de diferite și cred că se vor închide destul de repede. Nu mă aștept la o escaladare. Cred că aceste proteste au dat un semnal de nemulțumire, o nemulțumire justificată de neajunsuri reale, palpabile, cuantificabile, din sistemul de învățământ din Franța, pe care Guvernul le recunoaște, cel puțin cu jumătate de gură", a declarat Excelența Sa, ambasadorul Ovidiu Dranga.
Miza protestelor din Franța, alegerile prezidențiale din 2027
Mișcarea de protest din Franța, începută pe data de 17 septembrie în regiunea pariziană, s-a răspândit rapid în ultimele zile în numeroase regiuni, iar manifestațiile elevilor au degenerat în ciocniri și arestări. Ministrul Educației Naționale din Franța a susținut că activiști de extrema stângă s-au infiltrat printre elevi și au provocat haos.
"Se cam aglomerează problemele în Franța", a punctat Val Vâlcu.
"Da, aici e pericolul sau aici este partea de imprevizibilă. Dacă aceste crize se vor potența reciproc și dacă ele vor produce masă critică pentru ca nemulțumirea populară să aibă și o descărcare politică anul viitor, când vom avea alegerile prezidențiale, așteptate în primul rând de cetățenii francezi, dar și de întreaga Europă", a spus Ovidiu Dranga.
"O ascensiune a partidelor suveraniste"
Astfel, Val Vâlcu a adus în discuție pericolul ca reprezentantul unui partid suveranist din Franța să câștige alegerile prezidențiale din 2027.
"Avem semnale, ar putea, pentru prima dată, un partid suveranist să vină într-o poziție atât de înaltă. Au mai fost situații, landuri în Germania, în Austria, tot într-un land, în 2000", a spus apoi Val Vâlcu.
Ovidiu Dranga a confirmat că asistăm la "o ascensiune a partidelor suveraniste" în Europa și a explicat cum ar trebui să se poziționeze România în cazul în care astfel de actori politici vor ajunge la putere în Franța sau Germania.
"Fără a neglija efectul de contagiune într-un asemenea context politic tensionat din Europa, cred că există o legătură aproape directă între ce se întâmplă în Germania și ce se întâmplă în Franța. Este limpede că asistăm la o ascensiune a partidelor suveraniste, o ascensiune pe care mulți observatori politici o anticipau acum câțiva ani și chiar formulau anumite analize cu rezultate îngrijorătoare.
Cum ar trebui să se poziționeze România
Iată, o parte dintre aceste rezultate se dovedesc a fi cât se poate de corecte din punct de vedere al anticipației politice și atunci va trebui să vedem care este conduita noastră într-un asemenea context. Adică într-un scenariu în care candidatul forțelor suveraniste câștigă în Franța alegerile prezidențiale și dacă în Germania, ascensiunea AfD va continua și se va traduce într-o câștigare a mai multor alegeri locale, conturându-se în felul acesta câștigarea alegerilor generale.
Trebuie să ne poziționăm cât mai creativ într-un astfel de scenariu. Politica noastră externă are nevoie de un instrumentar mai diversificat și de o putere mai mare de a anticipa evoluțiile politice și geopolitice din Europa și din lume", a mai declarat Ovidiu Dranga.
