Analistul politic Bogdan Chirieac a afirmat, sâmbătă, la Antena 3, că tot spațiul euro-atlantic, deci inclusiv SUA, ”se uită cu mare atenție la Flancul Estic, unde sunt două state importante: Polonia și România. Din aceste state poate fi ales președintele Consiliului European, care e o funcție mai mult decorativă, poate că e mai potrivită pentru președintele Klaus Iohannis - care nu este prea implicat, sau o funcție importantă politică la nivelul NATO, de secretar general NATO, deși acolo trebuie luate decizii, nu e chiar o funcție decorativă, chiar dacă, în NATO, primul cuvânt îl au SUA. Nu este exclus ca dl. președinte Klaus Iohannis, în ultimul an al mandatului său de președinte, să primească o astfel de funcție”.
Momentul de glorie al celor două mandate de președinte
Întrebat de către jurnalista Mihaela Bîrzilă ce ar trebui să facă președintele Klaus Iohannis, având în vedere și ultimele apariții ale acestuia, Bogdan Chirieac a punctat că vizita președintelui la Kiev, alături de cei trei lideri din Germania, Franța și Italia, ”a fost momentul de glorie”. ”A fost cea mai importantă realizare a președintelui Klaus Iohannis din cele două mandate” este de părere analistul politic. ”A pus România într-o anumită imagine” continuă Bogdan Chirieac. Cât despre ce ar trebui să facă pentru o funcție precum cele anterior menționate, el spune că nu ar trebui să facă nimic în plus, ci să facă fix ceea ce a făcut și până acum.
Președintele este perfect pentru o funcție într-un mecanism greoi
”Președintele, așa cum este, este perfect pentru funcții de acest nivel în Europa, unde deciziile se iau într-un mecanism greoi, complicat, unde nu ai oameni în stradă sau în fața ghișeului. Asta e diferența la Bruxelles. La fel la NATO, unde comandamentul este american și europenii sunt după ce hotărăsc SUA. Deci dl. președinte Iohannis trebuie să fie el însuși, cum a fost și până acum. Nu vorbește mult, nu se agită, e calm, vorbește limbi străine, se înțelege perfect și-n engleză și-n germană, e din est și etnic german, și cu două mandate prezidențiale și cred că e un candidat puternic pentru o funcție importantă. Că o fi la NATO, că o fi la UE, dacă dorește, va avea în continuare o carieră.” a conchis Bogdan Chirieac.
Declarația completă a președintelui Klaus Iohannis, la finalul vizitei efectuate la Kiev, alături de președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, președintele Republicii Franceze, Emmanuel Macron, cancelarul Republicii Federale Germania, Olaf Scholz, și președintele Consiliului de Miniștri al Republicii Italiene, Mario Draghi :
Domnule Președinte Zelenski,
Domnule Președinte Macron,
Domnule Cancelar Scholz,
Domnule Prim-ministru Draghi,
Este o plăcere pentru mine să mă alătur colegilor mei europeni astăzi, la Kiev, pentru această vizită crucială.
Demersul nostru comun reafirmă unitatea noastră și angajamentul solid de a continua sprijinul pentru Ucraina.
România, ca vecin și partener de încredere, dar și ca stat membru al Uniunii Europene și Aliat NATO cu cea mai lungă frontieră cu Ucraina, este pe deplin solidară cu poporul ucrainean. Deplângem pierderile de vieți omenești, rănile deschise ale tuturor ucrainenilor care și-au văzut căminele, școlile, spitalele și chiar istoria atacate în mod brutal.
Suntem mai uniți și mai puternici ca niciodată – la nivel regional, european și transatlantic – în prezervarea valorilor noastre fundamentale și a ordinii internaționale bazate pe reguli, pe care dumneavoastră, cetățenii ucraineni, le apărați cu atât de mult curaj. Agresiunea premeditată, nejustificată, neprovocată și ilegală a Rusiei trebuie să înceteze!
Am fost profund marcat de tragedia umană inimaginabilă și de distrugerile teribile pe care le-am văzut astăzi în apropierea Kievului. Reiterez cu tărie apelul meu ca toți autorii ruși ai crimelor să fie trași la răspundere de către justiția penală internațională, pe care România o susține pe deplin.
În cadrul întâlnirii de astăzi cu domnul Președinte Zelenski, am discutat despre modalitățile concrete de a sprijini în continuare Ucraina în înfrângerea acestei amenințări existențiale. Vom continua să identificăm soluții și măsuri cuprinzătoare pentru a ajuta Ucraina să reziste și să respingă amenințarea rusă.
Astăzi, în cadrul schimbului de vederi, ne-am concentrat, în mod predilect, asupra nevoii de pace și a efortului de reconstrucție și de reclădire a viitorului acestei țări.
Sprijinul României pentru Ucraina s-a axat pe multiple paliere, chiar din primele zile ale agresiunii. Țara mea a făcut tot ce-i stă în putință pentru a ajuta Ucraina și pe toți cei afectați de agresiunea rusă. Guvernul și cetățenii României s-au unit mai puternic decât oricând pentru ajutorarea celor peste 1,23 milioane de ucraineni care ne-au traversat frontierele, mai ales femei și copii.
Am pus la dispoziție mecanisme pentru a răspunde nevoilor de continuare a educației și de integrare pe piața forței de muncă – peste 2.500 de copii ucraineni s-au înscris în școli românești, în timp ce aproape 3.000 de cetățeni ucraineni și-au găsit locuri de muncă în țara mea.
Dincolo de măsurile guvernamentale, am fost și martorii unei mobilizări impresionante a societății civile în sprijinul Ucrainei și al ucrainenilor. Nu există nicio îndoială că ucrainenii care au nevoie de ajutor se pot baza pe poporul și pe Guvernul român, atât timp cât vor avea nevoie.
De asemenea, un hub internațional pentru distribuția asistenței umanitare funcționează la Suceava și operează la capacitate și viteză maxime – peste 40 de misiuni internaționale de transport au fost gestionate prin acest hub.
Ne aflăm acum în punctul în care Rusia a mai adăugat un instrument de șantaj printre acțiunile sale – cerealele. Condamn cu tărie utilizarea exporturilor de cereale de către Rusia ca pe o armă, cu un asemenea impact global major. Am discutat astăzi despre acest subiect și despre soluțiile posibile pentru depășirea acestei situații.
Ca parte relevantă a soluției la situația de insecuritate alimentară generată de Rusia, România participă activ la eforturile de facilitare a tranzitului exporturilor de cereale din Ucraina și acționează ca hub regional pentru grânele ucrainene.
Autoritățile noastre responsabile depun eforturi pentru a găsi cele mai bune soluții pentru a ușura tranzitul prin Portul Constanța de la Marea Neagră și prin porturile dunărene.
De la începutul invaziei rusești, Portul Constanța a asigurat tranzitul a peste un milion de tone de cereale din Ucraina. De asemenea, depunem eforturi pentru deschiderea de noi puncte de trecere a frontierei cu Ucraina, precum și pentru reabilitarea liniilor de cale ferată cu ecartament larg de pe teritoriul României.
În plus, România face apel pentru implicarea tuturor actorilor relevanți, pentru convenirea unei „coaliții de state” care să sprijine efortul internațional de creare a unor „coridoare albastre” pentru transportul maritim, în siguranță, prin Marea Neagră.
Așa cum am discutat astăzi, trebuie să privim către viitor și să inițiem pregătirile pentru reconstrucția Ucrainei. Am fost de acord cu toții că Uniunea Europeană are un rol important în acest efort și trebuie să creăm instrumente eficiente în acest scop.
Ne aflăm într-un punct de cotitură în istoria Europei.
Vremuri extraordinare cer răspunsuri extraordinare, strategice și vizionare. Acordarea statutului de candidat pentru aderarea la Uniunea Europeană Ucrainei, Republicii Moldova și Georgiei, la Consiliul European de săptămâna viitoare, este esențială în construirea unui scut puternic și durabil în jurul valorilor noastre comune.
Această decizie este grăitoare pentru capacitatea noastră de a proiecta securitate și stabilitate în vecinătatea proprie.
Nu mai avem timp pentru ezitări. Partenerii noștri au nevoie să le acordăm mai mult sprijin pe termen lung, să-i ajutăm în a-și construi reziliența și a face față unei game largi de provocări simultane, fie convenționale, fie hibride.
Domnule Președinte Zelenski, dragi prieteni, ne aflăm aici împreună pentru că știm că este de datoria noastră să acționăm. Este responsabilitatea noastră să menținem acest avânt și să ne ajutăm prietenii ucraineni să-și făurească un nou viitor.
Vă mulțumesc!
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
Acest articol reprezintă o opinie.
Ascultă în română
