Numărul turiştilor pe insulele din arhipelagul Cicladelor este deja mai mare decât în 2019, înainte ca pandemia să lovească dur turismul din Grecia. Aceştia se aşteaptă ca în august să fie şi mai mulţi turişti, având în vedere faptul că sunt deja rezervări făcute la unele hoteluri încă de acum un an.
Insulele greceşti care conduc clasamentul sunt Andros, Naxos şi Santorini, care sunt rezevate la capacitate maximă pentru luna august. La mică distanţă sunt insulele Ios şi Sifnos, care au 90% din capacitatea de cazare deja rezervată. În Mykonos, pe de altă parte, se lucrează cu rezervări pe ultima sută de metri, explică oficialii din turism.
Antonis Sigalas, primarul din Santorini, a confirmat creşterea numărului de turişti şi spune că este rezultatul sezonului extins, dar şi a strategiei de încurajare a turiştilor să facă rezervări pe toată insula, nu doar în oraşe.
"Lucrăm permanent la întărirea poziţiei insulei Santorini ca destinaţie de lux, dar şi la dezvoltarea turismului de nişă", a spus acesta, citat de Greek Reporter.
În Naxos, spre exemplu, sosirile cu feribotul au crescut cu 200 % în mai, comparativ cu 2019, şi cu 94% în iunie, comparativ cu 2021. Cei mai mulţi turişti au venit din Franţa, Italia, Marea Britanie, Germania şi SUA, potrivit ministrului Turismului din Naxos, Vagelis Katsaras.
Criza turismului românesc. Corina Martin: Nimeni nu a cheltuit 1 RON pentru a-i atrage să rămână în vacanță în România
La polul opus, hotelierii din România se plâng de cel mai slab sezon estival.
”În jur de 120.000 de turiști pe litoralul românesc, cifre în creștere clară, în această perioadă, în apropierea începutului de august - luna vacanțelor în România și în Europa.
Din estimările pe care le am de la turoperatori, toate destinațiile din bazinul Marii Negre au fost afectate de scăderi ale cererii de vacanțe în acest sezon, ca efect al situației din Ucraina - care a generat reticență și rezerve în alegerea zonei de litoral la Marea Neagră. Un procent de 20% scădere, în medie, în România și Bulgaria, mai ales.
Dar și în Turcia și Grecia, chiar, unde media e, totuși, puțin mai mică. În plus, creșterile de tarife de vacanță generate de creșterea tuturor costurilor pentru utilități, alimente, combustibil, materii prime și forță de muncă - au determinat în mod direct scăderea cererii de vacanță în general, iar cel mai mult au avut de suferit destinațiile care erau, oricum, mai scumpe (de exemplu, Mamaia, prin comparație cu alte stațiuni).
Peste toate aceste efecte, s-au adăugat, nefericit și iresponsabil, lipsa oricărei campanii de promovare a destinațiilor românești (vinovați - Ministerul public și administrațiile locale de pe litoral), precum și decizii de Consilii locale care au alungat turiștii către alte stațiuni și destinații, în loc să îi atragă (taxe nejustificat de mari pentru parcare, de exemplu, cum a fost cazul la Constanța).
Să nu omitem însă un element esențial. Anume că turismul Bulgariei, Turciei și al Greciei nu trăiește din turiști bulgari, turci sau greci, ci din turiști europeni, români, ruși etc. Țări cu bugete de promovare importante, bugete consumate pe acele țări de unde își propun (și reușesc) să atragă turiști. Inclusiv pe români! Iar turiștii români aleg și trebuie să poată alege singuri și liberi unde merg în vacanță!
Turiștii români călătoresc unde doresc ei și așa este normal - nu sunt și nu pot fi obligați să rămână în România, mai ales că nimeni nu a cheltuit 1 RON pentru a-i atrage să rămână în vacanță în România. Deci, nu turiștii sunt "de vină" pentru că au scăzut rezervările în România. Și nici șezlongul de 20 sau 30 sau 40 de Ron de pe litoralul românesc e de vină pentru scăderea numărului de turiști din România. Tarifele pentru șezlong chiar acestea sunt și le găsiți pe 90% din plajele României.
Desigur, puteți alege un șezlong la 70 - 100 Ron, pe o plajă exclusivistă, cu mai multe facilități și sunteți liber să alegeți ce va place - și așa trebuie să fie! Nu sunt de vină nici tarifele pentru camere de hotel de 200- 300 sau 1000 ron/noapte.
Ce bine că aveți din plin de unde alege - prețuri pentru toți, din hotel în hotel, din stațiune în stațiune, din agenție de turism în alte agenții de turism! "De vină" sunt bugetele de promovare ale Turciei, Greciei și Bulgariei - de 30-40-50 milioane de Euro, comparativ cu... ZERO EURO promovare cheltuiți de România (minister și administrații locale). În România, încă lipsește CULTURA de industrie a Ospitalității și Educația de Destinație Receptoare - cu tot cu management, dezvoltare, promovare, dar și cu educația populației în această direcție.
O rugăminte, totuși - nu mai loviți în afacerile românești care vând și promovează produs românesc. În cazul nostru, în industria Turismului - noi vindem și promovăm chiar imaginea României! Dincolo de operațiunile de război din Ucraina, în interiorul României ducem lupte grele și noi - să supraviețuim cu servicii decente și corecte, în condiții de taxe și impozite triple față de operatorii bulgari sau greci sau turci, în condiții de "comandamente de control" că de război și fără nici o promovare sau atenție față de importanța unui Sector economic ce putea fi în Top 3 priorități pentru România - dar nu este! Ne străduim să oferim servicii decente, dar și experiențe și emoții celor care încă aleg România. Și noi, și turiștii, clienții și oaspeții noștri - am făcut o alegere. Să fim, încă, AICI. Nu loviți în afacerile românești. Lovesc ceilalți, destul” scrie Corina Marin, secretar general al Federaţiei Patronatelor din Industria Ospitalităţii din România (FPIOR).
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
