Subiectele de la Evaluarea Naţională au fost mai dificile decât cele de la examenul de Bacalaureat la limba română. Aceasta este concluzia Marianei Badea, profesor de limba şi literatura română.
Aceasta a explicat, într-un interviu exclusiv pentru DC News, de ce nivelul de dificultate la examenul de Bacalaureat, proba la limba şi literatura română, a fost mai redus decât la proba similară a Evaluării Naţionale.
Amintim că absolvenţii de clasa a XII-a înscrişi la examenul de Bacalaureat au avut, la proba de limbă şi literatură română, un text la prima vedere de Pia Pillat, "Sufletul nu cunoaşte distanţele. Pagini de corespondenţă cu familia Pillat", un text argumentativ, analiza perspectivei narative dintr-un text suport şi, ulterior, la subiectul al III-lea, un eseu despre particularităţile unui text poetic aparţinând lui George Bacovia (la profilul real şi tehnologic) sau Tudor Arghezi (profil uman).
VEZI ŞI Bacalaureat Limba şi literatura română. Subiecte Bac 2026 FOTO
"Subiectele sunt sub nivelul Evaluării Naţionale. Ca dificultate, ca achiziţii literare. Lumea face acum comparaţii între cele două examene, Evaluare şi Bacalaureat. Eu cred că dacă cei de clasa a VIII-a ar şti Bacovia... Oricum Bacovia este după reţetă, nu presupune niciun fel de sentimente pe care trebuie să le aibă pe dinăuntru un tânăr. E un simbolist care funcţionează după reţetă. Ce iese în exterior este răsfrânt în interior, şi invers. Toate simţămintele lui sunt exteriorizate prin elemente din realitate, din jurul lui. De exemplu, dacă Bacovia spune că plouă, face referire la lacrimile sufletului. E simplu. Dacă înţelegi universul literar al lui Bacovia, poţi face o analiză pertinentă a oricărei poezii a lui, pentru că nu iese din acest simbolism.
Din nefericire, profesorii nu mai predau universul literar. Că e greu, e dificil (n.r. ironică). Sau pur şi simplu nu îl ştiu. Universul literar al oricărui scriitor este esenţial pentru înţelegerea operei acelui scriitor. Eu l-am predat mereu, pentru că nu puteam fără. Sunt elevi care spun că nu le place Bacovia. Păi dacă nu l-au înţeles. Şi oricum scriitorii nu sunt savarine, să ne placă. Problema e să ne ducă mintea să înţelegem o viziune sau alta, o concepţie sau alta, despre lume, viaţă, despre tine. Nu e o problemă de matematică, nu e ceva exterior, cu nişte formule scrise oriunde. Aici trebuie să participi afectiv, emoţional, intelectual, la această literatură senzaţională pe care o are poporul român. Şi de care nici nu îi pasă. Pentru că de asta am ajuns la analfabetism funcţional.
Chiar citeam acum opinia unei eleve care spunea că nu ar trebui să se mai dea examen la limba română de către cei cărora nu le place literatura. Practic, să dea fiecare la ce îi place. Tot mapamondul, oricât ar fi acea ţară de amărâtă, dă examen la limba maternă. Nu există altcumva. Asta înseamnă, până la urmă, cultura. În rest, e tabla înmulţirii, nişte experimente chimice, nişte fenomene fizice. Nu e cultură. Cultura ţi-o faci din literatură, acumulând un vocabular bogat, pentru a putea duce o conversaţie inteligentă cu oricine", a declarat prof. Mariana Badea.
Tudor Arghezi, la profilul uman. "Poporului român oricum nu îi pasă"
"Arghezi a fost şi el o alegere foarte bună. La şcoală se fac două poezii de-ale lui. Testament şi Flori de Mucigai. Arghezi fiind celebru în literatura română pentru estetica urâtului. Este o sensibilitate cu totul şi cu totul aparte pe care el a reuşit să o transmită prin multele poezii care se înscriu în această zonă, a esteticii urâtului, şi la care cea mai semnificativă e Flori de Mucigai.
Testament e moştenirea lui pentru poporul român, căruia oricum nu îi pasă", a mai spus profesoara de limbă şi literatură română.
"Perspectiva narativă din textul suport", subiect la indigo cu Evaluarea Naţională
Potrivit Marianei Badea, subiectul în care elevii au fost puşi să analizeze perspectiva narativă dintr-un text suport este din categoria celor alese pentru Evaluarea Naţională.
"Exact aşa se dă la Evaluarea Naţională. Exact aşa! Formulat aşa! Pentru că ei, elevii, din clasa a V-a, fac aceste noţiuni teoretice aplicabile la texte. Fie că este text narativ, fie că este liric sau dramatic. Trebuie să ştie nişte trăsături ale fiecăruia. Sunt câteva trăsături specifice textului narativ, liric şi dramatic. Or fi 3-4 de reţinut. Dar, pe de altă parte, sunt logice. La narativ e vorba de personaj, poveste, întâmplări, există un narator, un povestitor. E la îndemână!", a mai explicat aceasta.
De la fabule, schiţe, pastel, la... texte!
Una dintre exprimările din examenul de Bacalaureat la limba şi literatura română i-a atras atenţia Marianei Badea. Mai exact, ideea de "text" suport
"Nu ştiu cine a avut tupeul, curajul, neobrăzarea, de a scoate din programa de gimnaziu, teoria literaturii, însemnând că s-au desfiinţat genurile literare, speciile literare, şi copilul nu mai ştie că există pastel, povestire, nuvelă, fabulă. Nu mai ştie ce este textul ăla pe care îl citeşte la oră. Cum să desfiinţezi? La universitate încă se predau aceste concepte şi aceste genuri, specii literare. Cum să faci aşa ceva? Cum să scoţi din programă ceva elementar? E ca şi cum ai scoate din matematică adunarea şi scăderea. Acum sunt texte, ca la manele. De aia am scris cartea aia, "Bumerang de manele lingvistice". Cum să îi zici text oricărui fragment de orice fel? Oricărei opere literare îi zici text? În loc de fabulă, schiţă, pastel etc. Le zicem tuturor texte, ca la manele", a completat Mariana Badea.
Bacalaureatul, mai uşor decât Evaluarea Naţională
"Subiectul I are cinci întrebări, dintre care una era să spui un sinonim. Cum? Pe urmă, la textul argumentativ să argumentezi cum te-ai lăsat de discoteci ca să înveţi pentru BAC. Şi asta e toată teza...
La subiectul I au avut acest text de 3 alineate şi cinci întrebări. La Evaluarea Naţională au avut 20 de întrebări. La Evaluarea Naţională sunt două texte, de câte o pagină, scrise mărunt, iar aici dai trei alineate? Şi cinci întrebări?
Cu siguranţă Evaluarea Naţională a fost mai grea decât examenul de Bacalaureat.
Dacă ştii un pic de simbolism, cu trăsăturile sale, le faci din gâtul mâinii. Arghezi, într-adevăr, e mai profund, dar de asta a şi fost dat doar la profilul Uman.
Sunt 17 scriitori numiţi canonici, dintre care trei nu se fac la şcoală: Titu Maiorescu, Eugen Lovinescu şi Marin Sorescu cu Iona. Astea în veci nu se vor da la BAC, că nu mai ia nimeni examenul. Şi de asta nici nu se fac la şcoală. Deci rămân 14. Cu câte o operă fiecare. Sunt 6 poezii, cinci romane, o nuvelă, un basm şi o comedie. Asta e toată materia, de patru ani!", a încheiat prof. Mariana Badea.
