E.S. Ovidiu Dranga și Tudor Curtifan (Defense Romania): Cum poate fi învinsă o țară fără război. Noua armă poate distruge un popor

Excelența Sa Ovidiu Dranga, ambasador al României, și jurnalistul Tudor Curtifan, redactor-șef DEFENSE ROMANIA, au fost printre speakerii din cadrul panelului „AI, Social Media, Fake News”, la Parlamentul României unde a avut loc CIOR Symposium 2026 „Winning the War of Narratives”, organizat de AORR (Asociația Ofițerilor în Rezervă din România), evenimet sub egida NATO la care au participat peste 20 de state aliate.

Cei doi au abordat, din perspective diferite, aceeași provocare și anume modul în care dezinformarea și propaganda influențează securitatea statelor democratice

Ambasadorul Ovidiu Dranga a explicat că diplomația nu încetează odată cu izbucnirea unui război, ci rămâne activă înainte, în timpul și după conflict. A mai zis că importanța verificării informațiilor prin canale diplomatice este foarte importantă și a arătat că relațiile de încredere dintre diplomați reprezintă una dintre cele mai eficiente metode de combatere a dezinformării și de prevenire a escaladării crizelor internaționale. A vorbit și despre rolul dialogului, al diplomației publice și al cooperării cu statele din regiunea Indo-Pacific în apărarea valorilor democratice și în combaterea amenințărilor hibride.

Ziaristul Tudor Curtifan, redactor-șef DEFENSE ROMANIA, a vorbit despre propaganda rusă și despre războiul hibrid, pe care îl consideră una dintre cele mai eficiente arme ale Federației Ruse. Jurnalistul a explicat că propaganda actuală este mult mai flexibilă decât cea sovietică și se adaptează vulnerabilităților fiecărei societăți, având ca obiectiv divizarea și polarizarea democrațiilor. El a prezentat exemple de narațiuni false promovate și în România și a zis că investițiile în educație, cultură și reconstruirea încrederii în instituțiile statului reprezintă cele mai importante răspunsuri pe termen lung la fenomenul dezinformării.

Diplomația nu tace în timpul războiului, spune ambasadorul Ovidiu Dranga

Știm că diplomația înseamnă să încerci să previi sau să eviți războaiele. Se spune că atunci când armele vorbesc, diplomația tace. De fapt... Diplomația nu se oprește. Diplomația înseamnă și negocierea în timpul războiului, atunci când conflictul este în desfășurare. Diplomația înseamnă și contribuția la negocierile de după război. Diplomația este întotdeauna activă. Cu aceste idei am rămas în urma dezbaterii de la Parlamentul României.

Excelența Sa Ovidiu Dranga, ambasador al României, a zis că și-a structurat prezentarea în jurul câtorva întrebări: „Dar înainte de a începe trebuie să fac o mărturisire: Am folosit inteligența artificială pentru a vedea ce răspunsuri ar oferi la aceste întrebări”.

Ce se întâmplă din punct de vedere diplomatic atunci când informațiile fabricate circulă mai repede decât verificările oficiale?

Inteligența artificială spune următorul lucru: Atunci când informațiile false se răspândesc mai repede decât faptele verificate, guvernele pot reacționa pe baza unor informații incomplete sau inexacte. Acest lucru poate afecta încrederea, poate complica gestionarea crizelor și poate crea tensiuni între state. Soluția propusă este verificarea rapidă a informațiilor și o comunicare transparentă pentru menținerea credibilității.

Excelența Sa Ovidiu Dranga a zis că nu este mulțumit de acest răspuns, răspunsul său fiind în ideea că dacă vrem să combatem informațiile fabricate, trebuie să folosim canalele diplomatice informale, așa-numitele back channels. Acestea funcționează pe baza încrederii, a reputației și a credibilității interlocutorilor. Este cea mai bună metodă de a evita neînțelegerile și escaladarea situațiilor. Diplomația dispune de suficiente mecanisme pentru a filtra informațiile.

Este aproape imposibil ca o informație falsă să ajungă la nivelul deciziei politice fără să fie verificată pe parcurs. Ministerele de Externe au instrumentele necesare pentru verificarea informațiilor prin rețelele diplomatice.

De exemplu, dacă apare o informație despre o erupție vulcanică în Japonia, primul lucru pe care îl faci este să verifici informația prin ambasada ta de la Tokyo. Acesta este modul în care funcționează diplomația.

„Pentru că diplomația se bazează pe încredere. Iar încrederea se construiește prin reputație și comunicare informală. Dacă avem încredere unii în alții, schimbul de informații este mai rapid și putem selecta ceea ce este cu adevărat relevant pentru factorii de decizie”, a zis ambasadorul.

Cum putem preveni ca o informație falsă să declanșeze o escaladare diplomatică?

Inteligența artificială răspunde că guvernele trebuie să aibă proceduri solide de verificare, să mențină canale directe de comunicare cu partenerii și să răspundă rapid cu informații bazate pe fapte. Cooperarea internațională este esențială pentru a preveni transformarea unei informații false într-o criză diplomatică.

Ovidiu Dranga este de părere că marile crize diplomatice apar din interpretarea greșită a faptelor. De aceea, înainte de orice interpretare, trebuie verificate faptele.

El a mai zis că un diplomat trebuie să stabilească dacă un anumit eveniment este rezultatul unei tendințe sau al unei operațiuni deliberate. Acest lucru poate fi verificat prin contactele sale din capitala respectivă, prin discuțiile cu colegii din corpul diplomatic și prin alte surse de încredere.

Ce face ca mesajul unei țări să fie credibil pentru un public extern?

Răspunsul oferit de inteligența artificială este că credibilitatea se construiește prin consecvență, transparență și onestitate. Țările care comunică clar, acționează consecvent și își susțin afirmațiile cu dovezi au șanse mai mari să câștige încrederea audienței internaționale.

„Însă vă întreb: este întotdeauna diplomatul sau ambasadorul cel mai credibil comunicator? Nu neapărat. Uneori, un reprezentant al comunității științifice este mai credibil. Alteori, cineva din mediul academic inspiră mai multă încredere, pentru că vorbește pe baza datelor și a dovezilor”, a mai spus ambasadorul.

Dar cel mai important lucru este să avem cât mai multe oportunități de interacțiune și dialog. Nimeni dintre noi nu știe cu certitudine ce idei născute în această sală vor influența deciziile politice de mâine. Aceste oportunități de dialog reprezintă unul dintre cele mai importante instrumente pentru păstrarea credibilității.

A treia idee a ambasadorului a fost despre regiunea Indo-Pacific. Indo-Pacificul este important pentru noi, deoarece ceea ce se întâmplă în această regiune poate avea un impact direct și asupra comunității euro-atlantice, a mai zis Ovidiu Dranga.

Securitatea este globală, nu regională. Există o legătură directă și o influență reciprocă între evoluțiile de securitate din Indo-Pacific și cele din spațiul euro-atlantic. Nu doar pentru că Indo-Pacificul reprezintă un centru major de putere tehnologică și economică, ci și pentru că state precum Japonia, Coreea de Sud și alți parteneri împărtășesc aceleași valori ca noi. Împreună, putem folosi aceste valori pentru a consolida cooperarea și, sper, pentru a combate dezinformarea și amenințările hibride.

Acestea au fost ideile transmise de ambasadorul Ovidiu Dranga.

Tudor Curtifan, DEFENSE ROMANIA: Propaganda există de când există istorie. De la Tucidide sau Alexandru cel Mare, propaganda a fost folosită ca armă politică

Jurnalistul Tudor Curtifan a zis că ceea ce este azi fără precedent este nivelul mare de pagube pe care dezinformarea și știrile false le pot produce. Social media și AI au schimbat totul. Nu mai vorbim de grupuri sociale targetate, ci vorbim de o întreagă generație, un război asupra minților oamenilor ce schimbă radical, și la propriu și la figurat, mentalități. 

Cea mai eficientă Armă a Rusiei nu e Armata rusă sau putere kinetică, ci capacitatea de a purta război hibrid cu rezultate devastatoare ce fac democrații să tremure, de la mii de kilometri de tranșeele reale. Cum contracarezi dezinformarea? Ofensiv, nu ai multe modalități legislative. Pe termen mediu și lung e imposibil să o faci fără investiții în educație și cultură; reziliența are nevoie de informație, dar ea se antrenează și începe din școli. Și, desigur, e nevoie de recâștigarea încrederii în instituțiile statului, dar aici trebuie o clasă politică care să înțeleagă cu adevărat pericolul ce ne pândește. It takes two to tango. Așa cum libertatea începe cu o carte, exact cu o carte începe și lupta cu dezinformarea și știrile false.

Propaganda rusă se pliază în funcție de ceea ce îi servește intereselor, cu un singur scop: să slăbească democrațiile, să le divizeze și să le polarizeze

„Din perspectiva mea, ca jurnalist care urmărește propaganda, cea mai eficientă armă a Rusiei nu este armata sa, după cum vedem și în Ucraina, ci războiul hibrid. Vreau să vă dau câteva exemple de narațiuni promovate în România. Un lucru foarte important este că Rusia are capacitatea de a adapta mesajele pentru fiecare țară în parte. Spre deosebire de propaganda sovietică, bazată pe o doctrină și o ideologie foarte rigide, propaganda rusă de astăzi este extrem de flexibilă”, a zis Tudor Curtifan care a spus că propaganda rusă se mulează în funcție de ceea ce îi servește intereselor, cu un singur scop: să slăbească democrațiile, să le divizeze și să le polarizeze.

Cea mai mare problemă este că ajungi să fii manipulat fără să îți dai seama

Se cultivă o mentalitate de cetate asediată și se alimentează permanent tensiunile din societățile noastre. Propaganda la un alt nivel atunci când spunea că o minciună repetată de o mie de ori ajunge să fie percepută ca adevăr. Exact asta se întâmplă și astăzi.

Tudor Curtifan a dat și câteva exemple de mesaje false, cum ar fi faptul următor: copiii ucrainenilor primesc ajutoare de 700-800 de euro, în timp ce pensionarii români primesc cu 2 lei. Evident, era o informație falsă, însă scopul ei era să creeze resentimente față de refugiații ucraineni și să alimenteze acuzațiile că statul își abandonează propriii cetățeni. Acesta era obiectivul principal. Este foarte greu să lupți împotriva emoțiilor, împotriva manipulării prin imagini și clipuri video.

Tudor Curtifan: În fiecare zi încerc să combat propaganda, dar este o muncă de Sisif. Începi lupta dimineața și, la sfârșitul zilei, ai impresia că ai pierdut-o. Este o provocare uriașă

Jurnalistul a zis că o altă narațiune este aceea că România ar fi o colonie controlată de Bruxelles și de Washington. Se încearcă alimentarea panicii și întărirea acestei mentalități de cetate asediată.

„Cum putem combate toate aceste lucruri? Este foarte dificil și nu cred că avem încă un răspuns complet. Cred însă că trebuie să investim mult mai mult în cultură, în educație și în școală. Libertatea începe prin educație. Mai este o problemă pe care vreau să o subliniez: Trebuie să reconstruim încrederea în instituțiile statului.

Ne aflăm în Parlamentul României, cel mai important forum democratic al țării. Cu toate acestea, încrederea în Parlament și în instituțiile statului este foarte scăzută. Iar întrebarea este: De ce? Vreau să vă spun că am fost în Norvegia, în urmă cu unul sau doi ani. Am fost plăcut surprins să aflu că încrederea în Parlamentul norvegian este de aproximativ 80%. Este un nivel foarte ridicat. Așadar, avem foarte multe lucruri de făcut. Și repet: Cea mai mare problemă este că s-ar putea să nu mai avem suficient timp. Ultima mea concluzie este aceasta: marea problemă a rețelelor sociale este că nu încearcă să influențeze doar un grup de oameni, ci o întreagă generație. Încearcă să modeleze mintea unei generații”, a zis Tudor Curtifan.