EXCLUSIV Cum l-am găsit pe Klaus Iohannis la Sibiu

Autor: Roxana Neagu

Mai precis centrul Sibiului, unde se află ”Cea mai frumoasă stradă din Sibiu”.

Dar cum frumusețea se vede prin ochii celui care o privește și ce văd eu frumos, tu poți să vezi critic, o să prezint situația altfel.

O dată la ceva timp, revin la Sibiu pentru plimbări de weekend. De data aceasta, a fost turism culinar, pentru plăcerea gustului, iar Sibiul este ideal pentru așa ceva. Fiecare restaurant are o poveste. Poveștile fac locurile minunate. 

Primul loc nu avea cum să nu-ți atragă atenția, chiar dacă mâncarea nu ar fi interesul tău:  

Se numește ”Pardon”, este pe ”Cea mai frumoasă stradă din Sibiu” sau Strada Cetății și spune o poveste frumoasă a vremurilor trecute, despre conițe, conași și licori fine, privire cu încântare. Muzica, dată îndeajuns de încet încât să te bucuri de o conversație plăcută, este perfect aleasă. Decorul te duce cu gândul la anii `50.

A doua oprire: Crama Veche a Sibiului. Numai străini. Chinezi, japonezi, spanioli, englezi. Cu toții eram în Crama Veche a Sibiului. Încă de la intrare, de pe scări, ne-a întâmpinat un client, un japonez, care ne-a spus că e cea mai bună mâncare. Tradiția a fost păstrată aici, iar modul de servire e ca la casele vechi. Ospătarii râd cu clienții și totul te duce într-o lume apusă. Deși plin, meniul se deschide cu scuza potrivit căreia mâncarea poate întârzia chiar și 45 de minute, a ajuns în 10 minute. Aici nu are ce să nu fie perfect. 

Și nu sunt singurele restaurante care spun povești. Sunt restaurante în clădiri vechi, cu fațadele scorojite, pentru a nu pune polistiren peste istorie, sunt restaurante vestite pentru preparatele lor delicioase, unde toți oamenii mănâncă același lucru. Plăcerea e că sunt atât de diferite și te fac pe tine, turist, să te simți norocos și, cu adevărat, bine-venit. 

Dincolo de restaurante, am găsit un loc frumos, unde vrei să-ți petreci, singur, toate diminețile, calde, ploioase, de iarnă, toate momentele în care vrei să te liniștești sau să faci o pauză. Se numește ”Arhiva de cafea și ceai”. Aici găsești cafea din toate colțurile lumii: Mexic, Peru, Guatemala și multe altele, pe care o poți savura acolo, citind o carte pe care o găsești pe orice raft, sau o poți cumpăra pentru a o savura acasă, mai ales dacă ești turist. Este un loc care spune poveștile celor mai frumoase dimineți. 

Și pentru că am scris titlul ”Cum l-am găsit pe Klaus Iohannis la Sibiu” doar pentru a vă atrage atenția, într-o lume a scandalului politic, asupra unuia din atuurile Sibiului, arta culinară, o să vă arăt, în sfârșit cum l-am găsit pe președinte la Sibiu. În geamul Partidului Național Liberal, în centrul Sibiului. Este probabil o fală a faptului că Sibiul a dat președintele. Aș fi putut să vă dau mai multe explicații dacă oricine din PNL Sibiu ar fi răspuns.