Este frumoasă, talentată, inteligentă, vulcanică, fermecătoare şi gravă și, pe deasupra, cu o voce de înger. Cine o ascultă rămâne fascinat.
Diva Angela Gheorghiu nu se poate măsura cu nimeni. Nici măcar cu ea.
Dacă putem vorbi despre anotimpul ce defineşte cel mai bine esenţa personalităţilor în arte, atunci, marea soprană Angela Gheorghiu e însăşi Vara, vremea fructelor coapte şi strălucitoare, a culorilor intense şi senzuale, a furtunilor hohotitoare cu trăsnete şi fulgere, timpul luminii, căldurii, voluptăţii şi plenitudinii. Rochiile pe care le poartă sunt făcute să-ţi explodeze cu frumuseţea şi extravaganţa lor în privire. Îi place să pozeze. E diva modernă, cu fotografii menite să-ţi taie respiraţia. Înaintează pe scenă asemenea zeiţei Flora. E botticelliană prin fineţea anatomiei şi prin graţie, cărora li se adaugă o ardere irezistibilă. Angela Gheorghiu e locuită parcă de un vulcan. O voce bogată, strălucitoare, superbă ca toate fructele pământului coapte laolaltă.
Angela Gheorghiu primind diploma de Doctor Honoris Causa
Soprana Angela Gheorghiu a devenit luni Doctor Honoris Causa al Universității București, artista mărturisind, cu acest prilej, că Laudatio aproape a speriat-o, nerealizând că este vorba chiar despre ea.
"Văd foarte multe chipuri dragi, cunoscute, care m-au format, m-au ajutat, m-au iubit și o fac în continuare", a spus Angela Gheorghiu la primirea distincției universitare.
Artista a amintit că aceasta este a treia instituție de învățământ superior din România care îi conferă titlul academic, primele două fiind cele din Iași și Cluj-Napoca.
"Știți, universitățile sunt de mai multe feluri, chiar și cele de muzică. Nu întotdeauna putem ajunge la cele de muzică, dar, indiferent, (...) când o universitate consideră că un artist (...) sau o personalitate din lumea întreagă a adus o deschidere, a însemnat ceva pentru generațiile în care trăiește și pentru generațiile viitoare merită să remarcăm așa, în public, să venim să facem fotografii, să vorbim despre noi, să-mi ascult Curriculum Vitae, să-mi ascult un Laudatio care este... aproape mă sperie. Nu realizez că este vorba despre mine", a mărturisit artista.
La ceremonia de la Universitatea Bucureşti
Ea a spus că nu face niciodată un inventar al activității sale, pentru că e "puțin înspăimântător".
Angela Gheorghiu i-a omagiat și pe cei dragi, prezenți la ceremonia care a avut loc la Facultatea de Drept din București. "Sunt extrem de fericită că o am pe mama lângă mine și pe fetița mea, Ioana, pe soțul ei, Bogdan, pe Mihai, partenerul meu de câțiva ani, care este îngerul meu păzitor, cu părinții lui", a spus ea.
Soprana a vorbit și despre faptul că alege, de fiecare dată când are ocazia, să promoveze artiști români.
"Întotdeauna îmi face plăcere să prezint un nou artist. De acolo fiecare trebuie să zboare cu propriile aripi".
În Adriana Lecouvreur
Ea a dezvăluit că, la începutul toamnei, va cânta la București. "Sper să ne revedem cu o ocazie care am înțeles că va fi curând. Dumneavoastră o să fiți în fața mea, eu o să fiu pe scenă. Pe 15 septembrie am un concert la București și sper să ne revedem acolo".
În finalul intervenției, Angela Gheorghiu a vorbit despre importanța pe care mentorii au avut-o în viața sa. "Niciodată nu pun întrebări... tot ce am făcut, vina îmi aparține în totalitate, dar, în același timp, mă gândesc dacă cei care m-au format și au avut grijă de mine ar fi sau nu de acord cu următorul meu pas”.
Rectorul Universității București, Prof. Mircea Dumitru, a vorbit despre cât de special este faptul că o artistă primește titlul de Doctor Honoris Causa, dar și despre exemplul pe care îl ilustrează Angela Gheorghiu.
Alături de Jonas Kaufmann
"Universitatea noastră de foarte puține ori a făcut această excepție și a acordat titluri acelor persoane care nu sunt oameni de știință. (...) Cred că, în momentul de față, prin faptul că arătăm societății românești, arătăm celorlalte universități din România respectul, dragostea pe care o arătăm doamnei Gheorghiu, vrem să fim în același timp și un îndemn și un model pentru alte școli din România, pentru că prezența doamniei sale, mai ales în spațiul public românesc, a fost o prezență care a inspirat", a afirmat rectorul Universității din Capitală.
Profesorul a vorbit, pe scurt, și despre situația învățământului artistic în România. "Credem că un reviriment al învățământului artistic, în primul rând al învățământului muzical în România — care, în momentul de față, mi-e teamă că trebuie să spun acest lucru, nu este totuși în cea mai bună dintre formele în care s-a aflat învățământul artistic — cred că ar fi de dorit".
Să amintim câteva date despre Angela Gheorghiu.
Licenţiată a Universităţii de Muzică din Bucureşti în 1990, câştigă Concursul Internaţional Belvedere şi debutează în Boema, la Cluj.
Anul 1992 adaugă în palmaresul său debuturi internaţionale cu rolurile Zerlina la Covent Garden, Adina la Viena, Mimi la Metropolitan.
În 1994 este aleasă de Georg Solti pentru a o încarna pe Traviata la Covent Garden: un extraordinar triumf.
Cu Roberto Alagna în Romeo şi Julieta
În 1998 obţine un contract în exclusivitate cu EMI Classics, după ce fusese artista Casei Decca. Acest an mai înseamnă şi triumful la Metropolitan al Angelei, alături de Roberto Alagna în Romeo şi Julieta, cât şi cu noua producţie Traviata.
2000. Rolul titular Tosca, în filmul cu acelaşi titlu, sub direcţia lui Benoît Jacquot. Alături de Roberto Alagna şi Ruggero Raimondi abordează acest rol pe scena de la Covent Garden.
2002. Triumfă la Londra, alături de Roberto Alagna, în La Rondine, producţie reluată adesea.
2010. Premiera cu Adriana Lecouvreur la Londra, împreună cu Jonas Kaufmann, devenit după aceea unul dintre partenerii săi preferaţi de scenă în nenumărate alte producţii.
În rolul Charlotte din Werther
În iulie 2011 a cântat rolul principal în Tosca pe scena londoneză, într-o distribuţie de excepţie, sub bagheta lui Antonio Pappano. În septembrie 2011 a revenit la Londra pentru reluarea producţiei Faust, spectacol transmis în direct în cinematografele din întreaga lume. Sezonul de transmisii în cinema 2011/2012 al Royal Opera House a debutat cu trei producţii având-o pe Angela Gheorghiu în rolul principal: Faust, în direct (septembrie 2011), Adriana Lecouvreur (octombrie 2011) şi Tosca (noiembrie 2011).
Pe 28 octombrie 2011 a cântat la gala de redeschidere a Teatrului Balşoi din Moscova, la invitaţia preşedintelui rus Dmitri Medvedev (spectacol transmis în direct în cinematografe din toată lumea şi online).
La finele anului 2011 apare Homage to Maria Callas, o colecţie de arii din opere italiene şi franceze, programul fiind inspirat de cariera şi înregistrările Mariei Callas. Repertoriul, care include arii din La Bohème, Faust, I Pagliacci, Il Pirata, Samson et Dalila, La Wally, Carmen, Andrea Chenier, Le Cid, Medea, Adriana Lecouvreur şi La Traviata, demonstrează înclinaţia Angelei Gheorghiu pentru rolurile pentru soprana lirică, spinto şi pentru mezzo soprană, roluri de care este puternic legată emoţional.
Habanera este un duet peste timp al Angelei Gheorghiu cu Maria Callas (folosindu-se o înregistrare a Mariei Callas din 1963).
Cu Vittorio Grigolo în La Boheme
2015. Premiera cu Charlotte din opera Werther la Staatsoper Wien, în regia lui Andrei Şerban, la pupitru Frederic Chaslin, iar parterner de scenă, tenorul francez Jean-François Borras. Un fulminant succes. "Mă bucur că debutul meu are loc chiar în oraşul în care opera lui Massenet s-a auzit pentru prima dată şi sper ca reprezentaţiile pe care le vom oferi acum publicului vienez să scrie o pagină frumoasă în istoria acestei partituri. Opera îţi oferă un privilegiu rar - acela de a crea experienţe muzicale proaspete cu partituri centenare, de a debuta în noi formule şi în noi spectacole, iar această continuă înnoire mă încarcă, la rândul său, de emoţie şi energie", mărturisea soprana.
În acelaşi an a evoluat la Opera Naţională din Paris, în Adriana Lecouvreur, înregistrând un adevărat triumf.
Royal Opera House a sărbătorit-o pe Angela Gheorghiu în acest an, cu prilejul celor 25 de ani de la debutul său pe scena londoneză. Susţinătorii Royal Opera House, managerii caselor de discuri Decca şi Warner Classic au participat la sărbătorirea unei poveşti de dragoste mai puţin obişnuite, între o soprană celebră şi casa ei de suflet. Directorul artistic al Covent Garden, dirijorul Antonio Pappano a acompaniat-o la pian în acea seară festivă.
Angela Gheorghiu a cântat în toate marile opere din lume, la New York, Philadelphia, Londra, Paris, Salzburg, Berlin, Tokyo, Roma, Seul, Veneţia, Atena, Monte Carlo, Chicago, Sao Paolo, Los Angeles, Lisabona, Valencia, Palermo, Amsterdam, Kuala Lumpur, Zürich, Vienna, Salzburg şi multe altele.
Pentru cariera ei strălucită, Angela Gheorghiu a primit mai multe distincţii, printre care La Medaille Vermeille de la Ville de Paris şi titlurile de Ofiţer al Ordinului Artelor şi Literelor, dar şi de Cavaler al Ordinului Artelor şi Literelor, acordate de Guvernul francez. În decembrie 2010, Angela Gheorghiu a devenit Doctor Honoris Causa al Universităţii de Arte din Iaşi. Apoi a fost onorată cu acelaşi titlu al Universitatea Gheorghe Dima din Cluj. În acelaşi an, Angela Gheorghiu a fost decorată cu Ordinul Steaua României în grad de Comandor - cea mai înaltă decoraţie acordată de către preşedintele României. În octombrie 2012, Angela Gheorghiu a fost recompensată cu Medalia Nihil Sine Deo din partea Regelui Mihai I al României, pentru promovarea valorilor culturii româneşti în străinătate.
Alături de Charles Castronuovo în La Rondine, la Royal Opera House
Niciodată nu am rupt relaţiile mele cu România
Într-un interviu, Angela Gheorghiu se confesa, vorbind despre partenerii săi de scenă, cât şi despre regizorii cu care împărtăşeşte aceeaşi etică artistică. Ea îşi începea astfel destăinuirile: ”Niciodată nu am rupt relaţiile mele cu România. Eram încă din copilărie pregătită pentru muzică. Dar nu există nimic constrângător în relaţiile pe care le-am avut cu ţara mea, nimic din amărăciunea pe care a putut-o resimţi Enescu. Şansa mea a fost căderea comunismului care a coincis cu sfârşitul studiilor mele, când aveam deja primele contracte cu străinătatea, încă înainte de a obţine diploma. (...) Şi astăzi trăiesc cu senzaţia că România se clasează pe primele locuri în competiţiile artistice şi sportive. Cu tenacitatea proprie şi resursele «ţărilor mici». Când mi-am început cariera, profesoara mea, Mia Barbu, m-a prevenit: «Întrucât eşti româncă, tu trebuie să faci de două ori mai mult faţă de alţii pentru a fi recunoscută!». La BBC, a fost făcut un reportaj intitulat Angela Romanian Journey, pe locurile unde am copilărit. De atunci am nenumăraţi fani şi sunt mândră să spun că Prinţul Charles a făcut un mic pelerinaj în Transilvania şi Moldova pentru a descoperi peisajele uimitoare şi viaţa de la ţară, cu aromele ei unice în Europa. Aş vrea să spun că dacă francezii îi înţeleg pe Ionesco, Cioran şi Enescu, mai ales pentru că au ales Parisul, ei nu sunt, din acest motiv, singurii artişti români. Şi i-aş îndemna pe francezi să-i citească pe Bacovia sau pe Eminescu, pe Nichita Stănescu, Mircea Cărtărescu, pe genialul Petre Ţuţea, să-i asculte pe Paul Constantinescu, Pascal Bentoiu, Nicolae Bretan...”.
Într-un master class susţinut, Angela Gheorghiu se destăinuia: ”Ar trebui să ne gândim la numărul incredibil de talente lirice născute pe acest pământ de mai bine de un secol, de la Hariclea Darclée la Virginia Zeani sau Alexandru Agache!”.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
