Iisus Hristos este cel mai faimos personaj istoric din toate timpurile și, probabil, cel mai important. Dar, dincolo de Biblie, avem puține detalii despre viața sa privată.
Unul dintre aspectele asupra căruia există cea mai mare confuzie este numele lui Iisus din punct de vedere istoric. Cercetătorii cred că Iisus ar fi avut un nume în propria sa limbă maternă, aramaica, care prezintă anumite diferențe față de versiunea modernă a numelui său.
De fapt, numele „Iisus” conține chiar litere care nu au fost utilizate în scrierea limbajului până la 1.500 de ani după moartea sa. De-a lungul celor 2.000 de ani de istorie a creștinismului, numele original al lui Iisus a fost estompat de straturi de traducere și transliterare.
Numele lui Iisus a parcurs un drum lung din punct de vedere lingvistic, de la limba sa aramaică, la ebraică, apoi la greacă și latină, înainte de a putea fi tradus în limbile moderne actuale.
Iisus și discipolii săi au trăit într-o regiune a Imperiului Roman numită Iudeea, situată în actualul Israel. Cu toate acestea, majoritatea savanților cred că Iisus s-a născut și a crescut în orașul Nazaret, care face parte din Galileea, o provincie mai mică situată la nord.
Profesoara Dineke Houtman, expertă în relația dintre iudaism și creștinism la Universitatea Teologică Protestantă din Țările de Jos, explică pentru Daily Mail: „Nu putem ști cu certitudine ce limbi vorbea Iisus. Totuși, având în vedere originea sa din Nazaret, putem presupune că limba sa cotidiană era aramaica”.
De aceea, este de așteptat ca Iisus să fi folosit un nume în limba sa maternă, aramaica. Profesoara Houtman afirmă: „Numele său ar fi fost probabil în aramaică: Yeshua”.
„Este posibil ca acesta să fi fost și modul în care se prezenta. O altă posibilitate este forma abreviată Yeshu, care este utilizată în literatura rabinică ulterioară”, adaugă cercetătoarea.
Potrivit unui studiu publicat de arheologa Rachel Hachlili, o variantă a numelui Yeshu sau Yeshua era al șaselea cel mai comun nume în perioada în care a trăit Iisus.
Profesoara Candida Moss, expertă în creștinismul timpuriu de la Universitatea din Birmingham, spune: „Majoritatea cercetătorilor sunt de acord că numele său era Yeshua sau posibil Yeshu, care era unul dintre cele mai comune nume în Galileea din secolul I”.
Problema devine puțin mai complicată când ajungem la întrebarea legată de numele complet al lui Iisus. În ciuda unei confuzii frecvente, Hristos nu este numele de familie al lui Iisus, ci un titlu sau o denumire onorifică care înseamnă „Mesia” sau „cel uns de Dumnezeu”.
Doctorul Marko Marina, istoric la Universitatea din Zagreb, explică: „În lumea antică, majoritatea oamenilor nu aveau un nume de familie așa cum îl înțelegem astăzi. În schimb, erau identificați prin alte mijloace, cum ar fi ascendența, locul de origine sau alte trăsături distinctive”.
„De exemplu, cineva putea fi menționat drept „Ioan, fiul lui Zebedeu” sau „Maria Magdalena”, unde „Magdalena” probabil indică faptul că ea era dintr-un loc numit Magdala”, explică el.
Deoarece în Biblie se face adesea referire la Iisus drept „Iisus din Nazaret”, este posibil ca acesta să fi folosit această formulă ca un mijloc practic de a se distinge de alte persoane numite Yeshu sau Yeshua. Acest lucru ar face ca numele complet al lui Iisus să fie „Yeshu Nazaren”.
Deoarece știm că Iisus era numit „Yeshu” sau „Yeshua”, întrebarea evidentă este de ce acum îl numim „Iisus”. Răspunsul are legătură cu practica transliterării. Când autorii Evangheliilor au scris Noul Testament în greacă, au folosit acest proces pentru a converti numele aramaic Yeshua într-o formă mai familiară.
Cu toate acestea, atunci când acei traducători greci au întâlnit nume precum Yeshu și Yehoshua, limba lor nu avea toate sunetele și literele necesare pentru a le translitera corect.
Profesoara Moss explică: „În secolul I d.Hr. exista deja un precedent pentru transliterarea numelui aramaic Yeshua ca Iesous. Astfel, când Pavel și evangheliștii se referă la Iisus – Yeshu/a – folosesc echivalentul grecesc deja stabilit, Iesous, cu un sunet 's' la final.”
„Când Noul Testament a fost tradus în latină, a avut loc o altă schimbare ușoară: de la Iesous s-a transcris ca Iesus”, adaugă Moss.
Înainte de secolul al XVI-lea, textele scrise nu distingeau între literele „i” și „j”, deși acestea se pronunțau diferit. Se crede că prima persoană care a făcut această distincție a fost un gramatician italian numit Gian Giorgio Trissino, în 1524.
Totuși, după această inovație, noul sunet „j” a început să se răspândească, iar traducătorii au început să îl includă în numele biblice. „În secolul al XVII-lea, când litera 'j' a apărut, sunetul 'j' a înlocuit varianta anterioară, iar Iesus a devenit Iisus”, spune Moss.
Între timp, toate celelalte figuri numite Yeshua sau Yehoshua, care nu au fost supuse la atâtea straturi de transliterare, au fost actualizate și au devenit Iosua.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
de Anca Murgoci