Coronavirus - COVID 19
România în stare de alertă
-
confirmate
-
vindecate
-
decese
Sună-ne (Luni - Vineri, 09:00 - 18:00) sau scrie-ne la numărul 0772.264.642 sau la adresa de e-mail [email protected] și pune intrebări despre coronavirus, situații sociale, medicale, suport psihologic. Semnalează situații deosebite.

Vidraru-50 de ani de la inaugurare. Remus Borza: Tot ne mănâncă unii...GALERIE FOTO

Remus Borza, administratorul judiciar  al Hidroelectrica, a declarat, joi, cu ocazia aniversării a 50 de ani de la punerea în funcțiune a Hidrocentralei Vidraru la festivitatea organizată în localitatea argeșeană Căpățâneni, că Hidroelectrica a alocat 1,2 miliarde de euro pentru investiții în perioada 2015-2020, deși a trecut printr-o perioadă dificilă de insolvență

"Tot ne mănâncă unii (...) că Hidroelectrica de-aia a făcut atâta profit, că a tăiat bugetele fie de la mentenanță, fie de la investiții. Absolut fals, nu are de-a face una cu alta. (...) Cu toate acestea, Hidroelectrica, într-o perioadă de restriște, a alocat 1,2 miliarde de euro bugetului de investiții pe cinci ani de zile, 2015-2020", a declarat Borza.

În susținerea afirmațiilor sale, administratorul judiciar a enumerat câteva dintre investițiile derulate de Hidroelectrica în ultima perioadă.

"Anul trecut am semnat contractul de 75 de milioane de euro cu Stejarul, anul trecut am demarat în trombă finalizarea unor investiții, fie că se cheamă Dumitra, Bumbești (...), o lucrare de 210 milioane de euro. (...) Domnul ministru (ministrul Energiei — n.r.) va avea onoarea săptămâna viitoare să inaugureze centrala de la Bretea, o centrală nouă-nouță de 12 megawați, 78 de milioane de euro valoarea investiției. (...) Deci iată că avem investiții", a concluzionat Borza.

[citeste si]

El a adăugat că au fost alocate sume suficiente și pentru mentenanță, renunțându-se doar la contractele cu firmele care căpușau societatea.

"Și la mentenanță am tăiat doar ceea ce au furat firmele prietene, alea vreo 200 de căpușe. Bugetul de mentenanță a fost în fiecare an în jur de 45 de milioane de euro, ceea ce este mai mult decât îndestulător", a precizat administratorul judiciar de la Hidroelectrica.

Povestea Barajului Vidraru

Construcția barajului și a hidrocentralei Vidraru, obiective de importanță strategică pentru sistemul energetic românesc, a început în 1960 și a fost finalizată după cinci ani și jumătate. Hidrocentrala de la Vidraru a fost pusă în funcțiune în 1966. 

La vremea când s-au început lucrările la Vidraru, nu s-a pus probleme legate de ecologie sau de legislație. Visul liderului comunist, Gheorghe Gheorghiu Dej, care voia o hidrocentrală impresionantă pe râul Argeș trebuia pus în aplicare, acesta neavând norocul de a mai tăia panglica inaugurală,  el stingându-se din viață în 1965. Nicolae Ceausescu a fost cel care a tăiat panglica pe 9 decembrie 1966. La momentul punerii în funcțiune, barajul de pe Argeș era al cincilea din Europa și al nouălea din lume între construcțiile similare.

Acum, cu cei 166 de metri înălțime ai săi, a rămas pe locul cinci pe continent, dar a coborat pe pozitia 27 în lume.

Sacrificiul

Ne-am adus locomotiva și vagoanele de la Bicaz. Cu ele am cărat piatra pe șantier. Cele mai dure experiente le trăiam iarna. Era extrem de frig. Munceam indiferent de vreme", povesteste  Viorel Dănilă pentru universulargesean.ro, un veteran de la Vidraru.

Barajul are o grosime la coronament de 6 metri și 25 metri la bază. Este străbătut de 9 galerii orizontale, unde sunt montate aparate care măsoară presiunea, temperatura, deformațiile.
Există, de asemenea, un ascensor care măsoară înclinația. "Barajul ăsta se mișcă atunci când lacul este plin sau gol. Este ca un pod", ține să precizeze Dănilă. În prezent, lucrează zece muncitori la baraj, câte doi pe schimb.

Nenumărate accidente au avut loc, despre care nu s-a mai vorbit deloc. 80 de morți oficial, însă, conform surselor, neoficial, se vorbeşte despre peste 400 de pierderi de vieţi omeneşti.

Cea mai mare sperietură

In 1974 s-a produs cel mai mare incident din istoria barajului. "Eram acasă, la București, când am primit un telefon. Mi s-a spus că barajul s-a rupt și că trebuie să mă duc neapărat acolo. Barajul nu pățise nimic, dar căzuse un versant din cauza unei falii de nimeni știută. S-au prăbușit 10.000 de metri cubi de rocă peste un viaduct aflat la baza barajului. Apa a țâșnit cu 600 de metri cubi pe secundă, inundând satele din zonă și unitatea militară ai cărei soldați lucrau la Transfăgărășan", povestește Dănilă. Nu a căzut niciun cap din cauza acelui incident.
"In schimb, noi, inginerii, ne certam tot timpul cu geologii. Ei nu descoperiseră falia aceea. Aveam o vorba răutăcioasă: "Teologii nu știu ce se întâmplă în cer, iar geologii habar nu au ce este în pământ", mai spune Dănilă pentru sursa citată.

Centrala, la 100 de metri sub pământ

Schema de amenajare a centralei hidroelectrice de la Vidraru cuprinde un lac de acumulare care are un volum de 450 de milioane de metri cubi, fiind al doilea din țară, dupa Izvorul Muntelui, un baraj de beton în arc dublu cu o înălțime de 166 metri și o lungime la coronament de 307 metri, o galerie de aducțiune continuată printr-un castel de echilibru și un puț forat, o centrală subterană și o galerie care evacuează apele uzate.
Centrala electrică e amplasată la 104 metri sub nivelul albiei râului Argeș, prima de acest fel din țară.

Cum a rămas Episcopul Calinic în lift

Accesul la centrala electrica aflata la 100 de metri sub pământ se face cu doua lifturi care coboară distanța respectivă în doua minute. Într-unul dintre ele a ramas blocat Calinic Argeșeanul, Episcopul Argeșului și Muscelului. El l-a însoțit pe Patriarhul Teoctist într-o vizită pe care a efectuat-o la centrală. "Teoctist era în celălalt lift, împreună cu Patriarhul Alexandriei. A avut noroc. În schimb, Calinic s-a cam speriat", susțin martorii întâmplării

Barajul Vidraru în cifre

–€ În 1966, când a fost dat în folosință, Barajul Vidraru se situa în primele 5 baraje în arc din Europa;

– Lacul de acumulare Vidraru are o lungime de 28 km;

–€ Construcția barajului a durat 5 ani și jumătate;

–€ Înălțimea barajului este de 166,6 metri;

– Grosimea la coronament de 6 metri, cea de la baza este de 25 de metri;

– Lungimea la coronament este 307 metri, iar suprafața este de de 870 de hectare;

– Lățimea la baza barajului 25 de metri.

–€ Debitul maxim la 1.000 de ani a fost calculat la 645 metri cubi pe secundă.
– S-au forat 42 km de galerii subterane;

– S-au excavat 1.768.000 metri cubi de rocă, din care aproximativ 1 milion metri cubi în subteran;

– S-au turnat 930.000 metri cubi de beton, din care 400.000 metri cubi în subteran;

– Lacul de acumulare Vidraru are un volum total de 465 milioane metri cubi;

– Este un baraj din beton cu dublă curbură realizat din 22 ploturi verticale;

– Are o înălțime de 166,60 metri și o lungime la coronament de 307 metri;

– Barajul Vidraru este traversat de nouă galerii orizontale interioare;

– Construcția se sprijină pe versanții munților Pleașa și Vidraru.

– Barajul are 2 goliri de fund care evacuează cate 90 de metri cubi pe secundă fiecare, la lac plin.

– Barajul permite funcționarea centralei subterane de la Corbeni și a unui lanț de 20 de hidrocentrale pe Argeș.

În timpul cutremurului din 1977, barajul a fost supus unor forțe seismice cu accelerații maximale de peste 0,15 grame fără ca structura să manifeste anomalii în comportare, potrivit universulargesean.ro.

Ultimele materiale video - DCNewsTV.ro

Te-ar putea interesa

Get it on App Store Get it on Google Play


Iti place noua modalitate de votare pe dcnews.ro?

Copyright 2020 SC PRESS MEDIA ELECTRONIC SRL. Toate drepturile rezervate. DCNews Proiect 81431.

Comandă acum o campanie publicitară pe acest site: [email protected]


nxt.23
YesMy