”Moneda unică nu trebuie să fie considerată un proiect de țară de sine stătător. Adoptarea monedei euro, precum și aderarea la Spațiul Schengen sunt o consecință firească a integrării României în Uniunea Europeană. Nu mai putem să dăm înapoi. Odată ce am intrat în UE, la 1 ianuarie 2007, ca un pas normal și natural, trebuia să fi adoptat și moneda unică. Un prim-deadline era 2015, după care a fost stabilit anul 2019. Din păcate, și acest termen va fi ratat. Suntem în situația de a ne fixa un nou calendar. 2021 e un termen realist.” a subliniat Remus Borza.
Cel mai mare câștig din trecerea de la leu la euro
Deputatul precizează că dacă am trece de la Leu la Euro ”Am reduce riscul de turbulențe monetare și financiare, în sensul că am avea un curs de schimb stabil. Toată lumea pierde pe diferențele de curs valutar: pierd importatorii, pierd exportatorii, pierd firmele când se creditează la bănci, pierd persoanele fizice când se creditează chiar și pentru un credit ipotecar sau de consum. În ultimii 10 de ani, euro nu a scăzut, iar leul s-a depreciat în raport cu principalele valute. O altă consecință ar fi reducerea primei de risc. Azi, România înregistrează o datorie externă totală de 94 de miliarde de euro. Grosul acestei datorii a fost contractat în ultimii 10 ani. (...) Împrumuturile se dau cu dobândă. Una e dobânda la o țară din zona euro- vorbim de dobânzi subunitare, adică sub 1%- alta e dobânda la o țară de la periferia Europei, din afara zonei euro, cum e și România. Anul trecut, pe vremea asta, în plină criză generată de OUG 13, randamentul la titlurile de stat era 3,23%, acum e 4,3%. Diferența de 1% la datoria externă de aproape 100 de miliarde de euro reprezintă 1 miliard de euro în plus. Anul acesta, plătim 3 miliarde de euro doar dobânzi la datoria externă. Adoptând moneda unică, n-am mai avea dobânzi de 4-5%, instituțional, sau de 5 - 6% pentru firme sau persoane fizice, am avea dobânzi ca afară între 0,5% - 2%. Asta însemna costuri mult mai mici la finanțare, dar cel mai mare câștig al trecerii la euro ar consta în disciplinarea politicilor economice și a comportamentelor sociale.”
Cine decide trecerea la moneda unică euro
Întrebat de cine depinde intrarea în Euro, Remus Borza a răspuns: ”Săptămâna aceasta (n.r. săptămâna trecută), Guvernul, printr-o OUG, a înființat un Comitet însărcinat cu trecerea la euro, condus de doi președinți. Copreședinți sunt primul ministru și guvernatorul BNR. Dar știți, e o vorbă în popor, copilul cu mai multe moașe rămâne cu buricul netăiat, iar pe de altă parte am trăit zeci de ani experiența comitetelor, care, din păcate, în România, nu rezolvă problemele, ci le acutizează sau chiar îngroapă definitiv. Trecerea la euro e o decizie politică a României, o decizie de oportunitate. Mingea e la noi, noi hotărâm dacă vrem euro sau nu. Nu ne-am decis până acum, pentru că suntem tributari unor angoase sau frici, întreținute artificial chiar de BNR. Politica monetară și rata de schimb pot să reprezinte supape de reglare și de ajustare în momente de criză, dar, până la urmă, trebuie să acceptăm că și azi toate prețurile din România, atât la produse alimentare, cât și nealimentare, sunt exprimate în euro”.
[citeste si]
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
