Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr. 215 din 23 aprilie 2001 a administraţiei publice locale, iniţiată în legislatura trecută de 25 de parlamentari PNL, a fost adoptată tacit de Camera Deputaţilor în septembrie 2016.
'Răspunderea solidară se clarifică şi se transformă în răspundere exclusivă. Adică cei care sunt specialişti pe domenii răspund de semnătura pe care o dau', a afirmat marţi pentru Agerpres Ioan Deneş, secretarul Comisiei de Administraţie din Senat.
Actul normativ a fost amendat în Comisia de administraţie, Comisia juridică însuşindu-şi în bloc aceste amendamente. Cele două comisii au fost sesizate pentru raport în cazul acestui proiect de lege.
În forma actuală, Legea administraţiei publice locale prevede că aleşii locali - consilierii locali sau judeţeni, după caz, primarii, viceprimarii, primarul general al Municipiului Bucureşti, primarii şi viceprimarii subdiviziunilor administrativ teritoriale, preşedinţii şi vicepreşedinţii consiliilor judeţene - răspund după caz, contravenţional, administrativ, civil sau penal pentru faptele săvârşite în exercitarea atribuţiilor ce le revin, în condiţiile legii.
[citeste si]
Legea 215/2006 a fost completată în comisii şi prevede că 'primarul, respectiv preşedintele Consiliului judeţean învestesc executarea actelor administrative în raza de competenţă teritorială a unităţii administrativ-teritoriale pe care o reprezintă, prin semnarea acestora'.
'Actele autorităţilor administraţiei publice locale angajează în condiţiile legii răspunderea contravenţională, administrativă, civilă sau penală, după caz, a funcţionarilor care susţin şi fundamentează oportunitatea emiterii sau adoptării lor, sau contrasemnează, după caz, pentru legalitate aceste acte, cu încălcarea prevederilor legale. Toate actele autorităţilor administraţiei publice locale semnate fără a fi susţinute şi fundamentate sub aspectul oportunităţii sau contrasemnate pentru legalitate produc efecte juridice depline, angajând în mod exclusiv, după caz, răspunderea contravenţională, civilă sau penală a semnatarilor', se mai arată în amendamentele menţionate.
Potrivit actului normativ amendat, 'refuzul de a semna, respectiv contrasemna actul administrativ, precum şi eventualele obiecţii cu privire la legalitate, se fac în scris şi se înregistrează într-un registru special destinat acestui scop'.
'Persoanele care refuză sa semneze sau sa contrasemneze ori care prezintă obiecţii cu privire la legalitate, fără acoperire susţinută de temeiuri juridice, răspund disciplinar, administrativ, civil sau penal, după caz, în condiţiile legii', stipulează o altă completare a art. 128 din legea administraţiei publice locale. Propunerea legislativă va intra în dezbaterea plenului Senatului, cu rol decizional în acest caz.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
