Statul american California a votat, duminică, un amendament la o lege din 2009 care extindea statutul limitărilor pentru abuzurile sexuale la minori. Acest statut a provocat, de-a lungul anilor, o golire a bugetelor municipalităţii şi districtelor şcolare.
Legea 577 din Senatul Californiei, propusă de John Laird, vine după ani de dezbateri aprinse, dar şi de procese împotriva oraşelor, regiunilor şi şcolilor. De când legea a intrat în vigoare, regiunea Los Angeles a plătit aproximativ 5 miliarde de dolari pentru înţelegeri în peste 12.000 de procese care au pornit din acuzaţii cu privire la abuzuri sexuale comise de angajaţi guvernamentali în case sociale şi instituţii juvenile.
Amendamentul care a trecut duminică de Senat le cere victimelor care au trecut de 40 de ani să vină cu dovezi că entităţile publice au ştiut de problemele care au dus la abuzuri, dar şi că nu au luat măsuri pentru a le preveni. De asemenea, procurorii care depun procese de abuz în mod fraudulos sunt pasibili de amendă: 25.000 de dolari pentru fiecare greşeală. Anul trecut, spre exemplu, nouă presupuse victime au recunoscut că au primit bani pentru a da statul în judecată cu privire la abuzuri sexuale, iar unii dintre ei au spus că li s-a transmis să îşi falsifice plângerile.
Avocații specializați în dreptul consumatorilor, autoritățile locale și grupurile pentru drepturile victimelor au avut dispute intense în ultimele luni pe marginea prevederilor proiectului de lege propus.
Acest amendament vine după mai multe încercări din ultimii ani de a modifica legea. Unele dintre aceste grupuri au criticat dur proiectul de lege săptămâna aceasta, argumentând că acesta i-ar proteja pe violatori și le-ar refuza dreptatea supraviețuitorilor.
În discursul său din plenul Senatului statal, Laird a declarat că a încercat să echilibreze interesele tuturor părților implicate.
Proiectul de lege merge acum la guvernatorul Gavin Newsom pentru a fi analizat și semnat, scrie LA Times.
Care este procedura în România cu procurorii care fac abuzuri
În România, dacă un procuror comite abuz în serviciu sau îşi depăşeşte atribuţiile, riscă sancţiuni disciplinare, cum ar fi diminuarea salariului sau chiar excluderea din magistratură. Acestea sunt aplicate de Consiliul Superior al Magistraturii. De asemenea, aceştia riscă amenzi judiciare pe care le poate aplica instanţa, în caz de rea credinţă, sau chiar închisoare de la 2 la 7 ani, dacă fapta întruneşte elementele infracţiunii de abuz în serviciu.
"Orice persoană poate sesiza Consiliul Superior al Magistraturii sau Inspecţia Judiciară, direct sau prin conducătorii instanţelor ori ai parchetelor, în legătură cu activitatea sau conduita necorespunzătoare a judecătorilor sau procurorilor, încălcarea obligaţiilor profesionale ori săvârşirea de către aceştia a unor abateri disciplinare.
Exercitarea dreptului prevăzut la alin. (1) nu poate avea ca obiect soluţiile pronunţate prin hotărârile judecătoreşti sau dispuse prin ordonanţele procurorului, care sunt supuse căilor legale de atac.
Art. 267. -
(1) Judecătorii şi procurorii pot fi percheziţionaţi, reţinuţi sau arestaţi numai cu încuviinţarea Secţiei pentru judecători sau, după caz, a Secţiei pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii.
(2) Dispoziţiile alin. (1) se aplică în mod corespunzător şi pentru măsura preventivă a controlului judiciar sau a controlului judiciar pe cauţiune, dacă urmează a fi dispusă obligaţia de a nu exercita funcţia de judecător sau procuror.
(3) În caz de infracţiune flagrantă, judecătorii şi procurorii pot fi reţinuţi şi supuşi percheziţiei potrivit legii, Secţia pentru judecători sau, după caz, Secţia pentru procurori fiind informată de îndată de organul care a dispus reţinerea sau percheziţia", se arată în textul legii 303/2022, privind răspunderea judecătorilor şi procurorilor.
Articolul 273 din aceeaşi lege spune şi ce pedepse riscă judecătorii şi procurorii din România.
"Art. 273. -
(1) Sancţiunile disciplinare care se pot aplica judecătorilor şi procurorilor, proporţional cu gravitatea abaterilor, sunt:
a) avertismentul;
b) diminuarea indemnizaţiei de încadrare brute lunare cu până la 25% pe o perioadă de până la un an;
c) mutarea disciplinară pentru o perioadă efectivă de la un an la trei ani la o altă instanţă sau la un alt parchet, chiar de grad imediat inferior;
d) retrogradarea în grad profesional;
e) suspendarea din funcţie pe o perioadă de până la 6 luni;
f) excluderea din magistratură.
(2) Sancţiunile disciplinare prevăzute la alin. (1) se aplică de secţia corespunzătoare a Consiliului Superior al Magistraturii, în condiţiile legii.
(3) Sancţiunile disciplinare se radiază de drept în termen de 3 ani de la data executării, dacă judecătorului sau procurorului nu i se aplică o nouă sancţiune disciplinară în acest termen", se mai arată în lege.
