Prin lumea minunată a cărţilor

“Inocenţii”

Editura Humanitas vă invită la Librăria Humanitas de la Cişmigiu luni, 5 decembrie, la ora 19, la lansarea romanului Inocenţii de Ioana Pârvulescu. Alături de autoare vor fi prezenţi Adriana Bittel, Tania Radu, Dan C. Mihailescu, Mircea Cărtărescu şi Lidia Bodea, director general al Editurii Humanitas. Lansarea va fi urmata de o sesiune de autografe.

Două viziuni asupra lumii: cea a unei fetiţe care vede lucrurile într-un fel extrem de personal şi cea a femeii care descoperă secretele înecate în trecut. Naivitatea comică a primei voci învinge melancolia celei de-a doua. Casa de pe strada Maiakovski (fostă şi viitoare Sfântul Ioan) din Braşov devine un surprinzător personaj cu memorie şi conştiinţă.

“Poate că inocenţa e vârsta la care ar fi trebuit să rămânem pentru a da un dram de decenţă speciei umane. Cartea aceasta, frumoasă ca un basm adevărat, este povestea unei lumi de copii în care «căderea» n-a avut încă loc. Citind-o, ne legănăm cu gândul că am fi putut fi altfel. E o bunătate în aceste pagini, care trezeşte în noi nostalgia unei lumi pierdute”, apreciază editorul.

Citește și: EXCLUSIV. Irezistibila Valentina Naforniţa, în recital de gală la Londra

Iar redactorul cărţii adaugă: “Un oraş plin de istorie, o stradă plină de evenimente, o casă cu personalitate, o fetiţă care află că totul poate să devină spectaculos pe lume. Şi o scriitoare care o poate dovedi. Cu inocenţă”.

“Un roman despre cum se poate înota în timp şi în timpuri fără să te îneci. Ar fi bine să fie citit fără grija vârstei proprii. Şi fără orice alte griji, de altminteri. Aceasta e o urare!”, mărturiseşte Ioana Pârvulescu.

Părerea lui Vlad: Inocenţa e singura cale prin care timpul devine reversibil. Despre asta e vorba aici.

Părerea neoficială a PR-ului: Se citeşte cu încordare. Aş fi vrut să nu se mai termine.

Părerea mamei-mari, personaj principal: Totul e cu chin în viaţă.

Părerea bizară a anticarului, personaj secundar: Câştigă cine ajunge ultimul la linia de sosire.

Bestseller la Gaudeamus 2016, Inocenţii e al treilea roman publicat de Ioana Pârvulescu, după Viaţa începe vineri (2009) şi Viitorul începe luni (2012). Viaţa începe vineri a obţinut Premiul Uniunii Europene pentru Literatură; romanul este tradus în peste zece limbi europene.

“Francmasonerie şi companionaj”

Volumul, apărut la Editura Herald, prezintă un interes remarcabil, fiind constituit dintr-un ansamblu de articole scrise într-o perioadă lungă de timp, articole născute din dorinţa autorului de a dezvolta, de a preciza sau de a contrazice idei dintr-o carte sau dintr-un articol apărut în epocă. Titlul alătură francmasonerie şi companionajul, dar la lectură se constată că numerose ordine iniţiatice secrete sau închise constituie obiectul acestui studiu.

„Referitor la cartea Francmasonerie si companionaj: studii si articole – una dintre cele mai complexe lucrări dedicate fenomenului iniţiatic – cunoaştem că aceasta a fost foarte aşteptată în mediul masonic românesc. Graţie clarificărilor inserate în text, lucrarea devine nu doar actuală, ca problematică şi atitudine, ci şi profund canonică. În stilul său bine cunoscut, Guénon ne semnalează confuziile şi erorile autorilor vremii şi ne prezintă în contrapartidă punctele sale de vedere, pentru elucidare şi o mai bună înţelegere”, afirmă Vasile Zecheru

„Deşi ezoterismul este întotdeauna şi pretutindeni unul şi acelaşi în esenţă, există o mare varietate de metode (adică de căi) şi modalităţi, răspunzând diferitelor naturi umane. Iar lui René Guénon i-au displăcut preeminenţa sensibilului, atitudinea pasivă, componenta afectivă, devoţională, predominante în mistica creştină catolică. Refuzând sentimentalismul, el avea o predispoziţie eminamente intelectuală, în care puritatea demersului cognitiv domina năzuinţa sa spre Absolut”, comnsideră Gelu Voican Voiculescu.

René Guénon s-a născut la 15 noiembrie 1886, în Blois. În 1904 a venit la Paris, înscriindu-se la Colegiul Rollin, ca student la matematică. În 1908, Guénon frecventa deja „şcolile" ocultiste ale epocii. Iniţiat în Francmasonerie, în Ordinul Martinist, student al Şcolii Hermetice a lui Papus, el a devenit o figură cunoscută în mişcarea ezoterică de atunci; în 1909 ajunge membru al Bisericii Gnostice, cu numele Palingenius.

Perioada 1908-1912 este foarte enigmatică. Superiores Incogniti îl învestesc pe René Guénon cu funcţia de restaurator al Tradiţiei primordiale în Occident, mai precis cu rolul de transmiţător şi tălmăcitor al adevărurilor absolute, în vederea modificării mentalităţii occidentale. Între 1909 şi 1912, realizarea metafizică (cel puţin teoretică) a lui Guénon era un fapt împlinit, dovadă fiind articolele scrise de el atunci, articole care prevestesc cărţile de mai târziu. Întrucât iniţierea sa era una „universală", Guénon a „particularizat-o", ajungând iniţiat în hinduism, daoism şi masonerie; iar în 1911-1912 s-a ataşat de tradiţia islamică, luând numele „slujitorul Unicului", Abdel Wahed Yahia.

Deşi opera sa ca sâmbure spiritual, dar şi ca expunere discursivă era deja constituită, abia după zece ani Guénon a început să-şi publice cărţile. Primul Război Mondial l-a împiedicat să se manifeste mai repede, şi doar în 1921 îi apare prima carte, despre tradiţia hindusă. În deceniul următor, el şi-a publicat toate scrierile fundamentale şi tot acum devine „inima" şi „intelectul" revistei Études Traditionnelles.

Citește și: Revista britanică "Poem" consacră un număr special liricii româneşti

În 1930 părăseşte definitiv Franţa, stabilindu-se pentru tot restul vieţii la Cairo. Deşi „sihăstrit" în Egipt, Guénon a continuat să exercite o influenţă peremptorie asupra Occidentului. Articolele lunare ce apăreau în Études Traditionnelles, corespondenţa de o vastitate uluitoare şi cărţile scrise în perioada celui de-al Doilea Război Mondial au completat opera sa.

Deşi a declarat răspicat că nu acceptă discipoli, René Guénon a influenţat pe mulţi prin opera sa. Cel mai valoros colaborator al său a fost Ananda Coomaraswamy; scrierile acestuia sunt, după ale lui Guénon, cele mai puternice şi mai sincere din domeniul tradiţional, cele care pot fi luate ca referinţă fără nicio ezitare. Dar cea mai mare speranţă (din punct de vedere iniţiatic) Guénon şi-a pus-o în Frithjof Schuon, care, convertit la islam, a instituit o „cale iniţiatică" pentru Europa. Acestei căi i s-au ataşat românii Mihai Vâlsan şi Vasile Lovinescu. Printre alţi „învăţăcei" mai cunoscuţi îi vom menţiona pe Titus Burckhardt şi pe Martin Lings.

Mihai Vâlsan a devenit, după moartea lui Guénon, redactor-şef al revistei Études Traditionnelles şi a început publicarea operei postume a acestuia.

După o suferinţă fizică intensă, René Guénon părăseşte lumea aceasta la 7 ianuarie 1951.

Din culisele filmului “Inimi cicatrizate”, cu Radu Jude

Sâmbătă, 3 decembrie, la ora 17.00, la Libraria Humanitas de la Cişmigiu, regizorul Radu Jude şi criticul de film Andrei Gorzo vor intra în culisele filmului Inimi cicatrizate.

Adaptarea liberă după opera literară a lui M. Blecher îşi preia firul narativ principal din romanul Inimi cicatrizate, dar în dialoguri şi în construcţia personajelor sunt evidente trimiterile directe la celelalte romane, Întâmplari în irealitatea imediată şi Vizuina luminată, la corespondenţa şi la biografia lui Blecher.

Unul dintre elementele adăugate în scenariu, faţă de cărţile din care este inspirat filmul, este propaganda legionară – foarte prezentă în societatea românească din anii 1937–1938, când se desfăşoară acţiunea – care afectează până şi acel spaţiu ieşit din timp care este sanatoriul.

Inimi cicatrizate este un film care te face să-ţi pui întrebări despre asamblarea tuturor acestor elemente, despre felul în care a fost gândită imaginea, transformând stilul de o mare sensibilitate şi cu un puternic flux descriptiv al literaturii lui Blecher, care e povestea obiectelor care populează strategic cadrele, cum l-au influenţat pe Radu Jude cei cinci ani de documentare. La finalul unei analize amănunţite pe care o fac filmului, Andrei Gorzo şi Veronica Lazăr îl numesc „idiosincratic, bogat-intertextual, plin de vervă şi de idei consistente despre literatură, cinema şi istorie“ şi „filmul unui regizor inovator în cinema-ul românesc“.

Odată cu lansarea în cinematografe a filmului, Editura Humanitas a publicat o ediţie specială a romanului Inimi cicatrizate.

Filmul Inimi cicatrizate a câştigat Premiul Special al Juriului şi trofeul Don Quijote la Festivalul International de Film de la Locarno. Radu Jude a câştigat recent trofeul Silver Astor pentru cea mai bună regie, la cel mai important festival de film din America Latină, Festival International de Cine de Mar del Plata.

Ultimele materiale video - DCNewsTV.ro

Te-ar putea interesa

Get it on App Store Get it on Google Play

Cele mai noi știri

Cele mai citite știri





Iti place noua modalitate de votare pe dcnews.ro?

Copyright 2021 SC PRESS MEDIA ELECTRONIC SRL. Toate drepturile rezervate. DCNews Proiect 81431.

Comandă acum o campanie publicitară pe acest site: publicitate@dcnews.ro


cloudnxt2
YesMy