În editorialul scris pentru DCNews, Bogdan Chirieac arată cum s-a deteriorat imaginea ”neamțului”, care s-a apropiat de cea a unui politician român veritabil.
Avantajul de a avea un etnic german la Cotroceni, într-un moment dificil pe plan internațional, era unul consistent. De asemenea, exista speranța multiplicării modelului de la Sibiu în economia națională.
Din păcate, Klaus Iohannis a dezamăgit, deja, prin prestația sa. Imaginea candidatului ACL este grevată de impresia că l-a trădat pe Crin Antonescu, de bâlbele și explicațiile puerile din campanie.
O soluție de recredibilizare impune refacerea tandemului cu Crin Antonescu, Iohannis fiind mai potrivit pentru funcția de premier, decât pentru cea de președinte.
Iată editorialul scris de Bogdan Chirieac:
Klaus Ionescu
Până nu de mult, mă gândeam că un neamț președinte ar fi exact ceea ce trebuie pentru România de astăzi.
România modernă a fost înfăptuită de o monarhie constituțională de sorginte germană. Un neamț președinte al României ar putea să scoată țara de pe ultimul loc între statele membre UE – unde se află, conform Eurostat, astăzi, și s-o aducă acolo une îi este locul, în top 10 tări europene. La vremea respectivă, mă gândeam că Helmut Kohl, cancelarul reunificării Germaniei, nu are slujbă. Mă gândean că poate îi oferă cineva slujba de președinte al României. Vise, desigur.
Apoi, a apărut neamțul numit Iohannis. Știu ce a făcut la Sibiu: lucruri deosebite. Orașul arată ca un burg din Germania de Est de astăzi, ceea ce nu este puțin. De asemenea, știu că a adus mulți investitori în tot județul Sibiu. Atât de mulți, încât, practic, nu mai există forță de muncă disponibilă și calificată, astfel încât companiile germane au înființat şcoli profesionale (apropo de ce spune Traian Băsescu cu școala românească care "scoate tâmpiți").
Un minoritar președinte al României, într-un moment istoric complicat, cu Ucraina fărâmată și Ținutul Secuiesc susținut de ruși, cu Viktor Orban revanșard și revizionist, taie orice posibilitate să se vorbească despre nerespectarea drepturilor minorităților în România.
Prestația politică și mediatică a d-lui Iohannis m-a făcut să înţeleg că, din nefericire, domnia sa este mai român în comportament decât majoritatea politicienilor dâmbovițeni. Felul în care i-a băgat cuțitul în spate lui Crin Antonescu, cel care s-a făcut luntre și punte să-l aducă de la Sibiu la Bucuresti, explicația stupidă pe care a găsit-o la gafa, altminteri necondamnabilă, cu "politrucul", explicațiile alambicate legate de avere, totul mă face să cred că votându-l pe Iohannis-Ionescu nu vom avea un președinte neamț, ci doar un alt roman, care se exprimă greu și uneori inexact în limba română.
Aseară, dl Iohannis ar fi avut ceva de învățat de la dl Crin Antonescu: modalitatea fermă a acestuia prin care a pus capăt dezbaterii naționale față de prezența sau neprezența sa la Grivco-ul d-lui Voiculescu. În definitiv, Dan Voiculescu este un politician proeminent al României, chiar și astăzi, aflat în prizonierat, cu care s-au întâlnit toți politicienii de vârf ai țării. Și se vor mai întâlni cu el și în viitor.
Ferm, rostind adevărul, dl Antonescu a pus capăt bâlbâielilor penibile ale d-lui Iohannis-Ionescu. Mâ gândesc că poate refacerea unui tandem Iohannis-Antonescu la prezidențiale ar putea totuși să scoată românul din neamț.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
