Coronavirus - COVID 19
România în stare de alertă
-
confirmate
-
vindecate
-
decese
Sună-ne (Luni - Vineri, 09:00 - 18:00) sau scrie-ne la numărul 0772.264.642 sau la adresa de e-mail redactia@dcnews.ro și pune intrebări despre coronavirus, situații sociale, medicale, suport psihologic. Semnalează situații deosebite.

Jucător strategic în România: Așteptăm companii din SUA pentru a ni se alătura

Reprezentanți ai mediului de afaceri și experti la nivel mondial s-au  reunit pentru a cincea oară la București în cadrul conferinței Bucharest Forum 2016, cel mai amplu eveniment public internațional pe tematica geopolitică și geoeconomică.  Găzduit anual de Romania, evenimentul de anul acesta s-a desfășurat în perioada  5-7 octombrie. Tema reuniunii din acest an a fost "Un punct de articulare pentru schimbări strategice". Printre participanții de seamă s-a aflat și  Azamat Zhangulov, senior VP KMGI. 

”Formul cu privire la energie al Institutului Aspen este unul dintre cele mai interesante evenimente din Bucureşti şi le mulţumesc foarte mult organizatorilor pentru că ne-au invitat să fim aici", și-a început alocuțiunea Azamat Zhangulov, răspunzând unei întrebări referitoare la subiectul schimbării  climatice și a decarbonizării, ca reprezentant al unei companii petroliere care are planuri de a intra în Europa și de a colabora cu parteneri europeni.

"Desigur, subiectul pe care l-aţi menţionat este foarte important, şi decarbonizarea se întâmplă, dar nu credem că vom putea avea o decarbonizare reală în viitorul apropiat, în următoarele decade, deoarece chiar mutarea de la petrolul&gazele tradiţionale la cele de şist înseamnă tot carburi, chiar dacă într-o formă diferită. De asemenea, există nişte riscuri ataşate şi probleme care trebuie să fie adresate. Deci, vorbesc în numele KMG din Kazahstan, suntem aici să discutăm despre cooperarea între companii şi între ţări şi, în acest context, cu sigurantă nu ne încadrăm într-o tendinţă de decarbonizare a producţiei noastre, deoarece aceasta este în creştere. 

Rolul regiunii Mării Negre și al României, foarte important 

Dacă astăzi Kazahstanul produce în jur de 80 milioane de tone de petrol&gaze – petrol brut şi ceva gaze – în viitorul apropiat vom avea o creştere de 20-30%, ca urmare a unui proiect pe termen lung care a început acum 10-15 ani şi care începe să intre pe flux. Mă refer la Kashagan şi TC oil şi alte câteva proiecte în jurul Mării Caspice. Este important să vedem cum aceste fluxuri de petrol brut vor fi distribuite. Iar aici, rolul regiunii Mării Negre, şi al României, este, desigur, foarte important şi ar putea deveni şi mai important deoarece dacă, spre exemplu, astăzi exporturile din Kazahstan către piaţa regiunii Mării Negre sunt de 60 milioane de tone, în cinci ani vor ajunge probabil la 80 milioane tone, pe fondul producţiei câmpurilor de ţiţei din Kazahstan şi a capacităţii de producţie în conductele din Marea Caspică. Mă refer la CPC, deoarece extinderea CPC este aproape finalizată în Kazahstan şi alte proiecte precum TC Oil s-au dezvoltat, astfel încât vor ajunge pe flux foarte curând.

Dacă ne referim la dependenţa UE de petrol, ea este încă mare. Astăzi, în jur de 80% din petrolul brut din Europa este importat în principal din Rusia, din ţările de la Marea Caspică şi alte ţări din Orientul Mijolociu. În România, principalele importuri vin din Marea Neagră; nu importăm din alte regiuni decât poate foarte puţin. KMG furnizează aproximativ 40% din importul României de petrol brut. Şi aici apare subiectul securităţii energetice, a stabilităţii energetice – care este foarte important.

Ne bazăm pe acorduri pe termen lung din care face parte România – precum Carta Energiei, tratatele bilaterale de investiţii – deci acele proiecte susţinute de viziunea pe termen lung a companiilor de a fi aici în România. Desigur, companiile naţionale pot contribui semnificativ, dar nu toate proiectele pot fi realizate fără o viziune adecvată şi cooperare internaţională.

Așteptăm companii din SUA pentru a ni se alătura

Am vrea să vedem dacă vor veni mai multe companii din SUA să ni se alături în proiecte – deoarece dezvoltăm proiecte mari de infrastructură, cu un nvel tehnologic foarte ridicat. Este foarte bine să existe companii importante care să vină în ţară. Dar aici trebuie să punem pe masă subiectul climatului investiţional – proiectele cu companiile internaţionale care pot fi aliaţi aici. Şi, din păcate, din perspectiva climatului mai este mult loc de îmbunătăţire.

Dar având în minte faptul că România are fundamente foarte bune din perspectivă geostrategică, creştere economică, este parte a UE şi alte beneficii naturale, acest lucru poate fi uşor adresat cu inspiraţie adecvată din partea Guvernului. Şi vedem că Ministrul este foarte interesat să continue proiectele. Desigur, este nevoie şi de o cooperare adevcată între Guvern şi companiile internaţionale. Discutăm aici şi despre proiectele pe care le-am dezvoltat cu Ministerul şi Guvernul României şi care sperăm să fie finalizate curând – mă refer la fondul de investiţii cu Guvernul român pentru care există un acord semnat în urmă cu mai mult de trei ani, dar unde există nişte aspecte legale care nu ne permit să înaintăm. Vedem însă că Ministerul este destul de decis să înaintăm cu acest proiect şi la fel suntem şi noi şi sperăm să avem discuţii detaliate cu ministerul cu privire la modul în care vom demara. Desigur că partea de substanţă a fondului este de asemenea importantă. Iar aici ne bazăm pe dezvoltarea strategiei energetice despre care dl ministru vorbea, deoarece odată ce vedem proiectele susţinute de Guvern, care va crea cadrul pentru colaborarea viitoare, putem cu uşurinţă să integrăm în programele noastre de investiţii aceste proiecte. Le vom susţine pe cele care sunt binevenite în ţară şi vom căuta să ne parteneriem cu alte companii.

China, un jucător tot mai activ în regiune, pe lângă Kazahstan

Am stabilit deja un parteneriat cu o companie din China, care este acum cel mai mare investitor din Europa. Companiile din China aduc acum lichidităţi şi investiţii semnificative în opinia noastră, care pot dezvolta aceste proiecte, în special dacă urmărim proiectele şi fondurile din zona Silk Road, care sunt susţinute masiv de guvernul chinez. În contexul acestei platforme, credem că nu ar trebui deci să discutăm doar despre cooperare transatlantică, ci să ne îndreptăm şi catre Est.

Toate aceste aspecte pot crea un mediu foarte propice şi promiţător pentru proiectele din România şi dezvoltarea energetică a ţării.

[citeste si]

Credem şi că energia este unul dintre elementele cheie ale dezvoltării economiei, iar ceea ce trebuie rezolvat este aspectul climatului investiţional, managementul riscului. Acest aspect a fost adresat pe larg ieri şi sperăm că toate instituţiile relevante vor lua act de acest lucru şi vor selecta acele lucruri care trebuie rezolvate. Deci dacă trebuie să discutăm mai departe, acestea sunt principalele aspecte din punctul nostru de vedere. Mulţumesc pentru oportunitatea de a vă vorbi.

Vă mulţumesc, dle Zhangulov. Înainte de a trece la următorul panelist, pentru a face această dezbatere mai activă, dar şi pentru că panelistul anterior va trebui să plece puţin mai devreme, vă încurajez să îi adresaţi întrebări, în special pe subiecte ce ţin de securitatea şi cooperarea energetică regională, care au reprezentat punctele cheie ale discursului său. Şi apreciez faptul că aţi avut un ton pozitiv cu privire la faptul că avem tot mai multă cooperare în special in est şi faptul că China este un jucător din ce în ce mai activ în regiune, desigur, pe lângă Kazahstan. Întrebări?

Intervenţie – Mircea Geoana Mulţumesc, dle Geoană. Este probabil prima dată când aud un politician descurajând folosirea cuvântului strategie.

Dle Zhangulov, puteţi să ne spuneţi câteva gânduri cu privire la predicţia aceasta pe care dl Geoană ne-a invitat să o facem – în 5-10 ani, cum credeţi că va arăta sectorul energetic în lume şi în regiune?

România va trece peste stabilirea strategiilor

Destul de pozitiv, găndurile la viitor sunt tot timpul pozitive. Credem că în câţiva ani de acum România va trece peste stabilirea strategiilor, nu vor mai exista discuţii pe acest subiect. Strategia ar mai trebui discutată cam un an, apoi aprobată şi implementată. Nu poţi discuta o strategie 10 ani, pentru că nimeni nu va crede în ea. Sperăm ca de data aceasta – şi poate suntem prea optimişti – această inspiraţie a Guvernului să ne ofere fundamentele pe care să mergem mai departe. Deoarece dacă nu se întâmplă nimic acum, nu se va mai întâmpla deloc.

Toate proiectele despre care vorbeam au o durată de viaţă, deoarece vorbim despre proiecte gândite în urmă cu 3-5 ani, deci nu vor mai putea fi aceleaşi peste 3 ani. De aceea sperăm ca aceste proiecte pe care le-am gândit în urmă cu 3 ani să poată începe anul viitor.

Credem de asemenea că va exista o legătură mai puternică între proiectele de energie şi cele de trazit, deoarece energia poate merge alături de produsele din Europa către Asia şi Portul Mării Negre. Iar aceasta, în opinia noastră, este partea cea mai promiţătoare a acestei dezvoltări. Dacă vor exista aceste fluxuri – şi dl Geoană spunea că 60% dintre bunuri vor fi produse in Asia şi vor fi necesare fluxuri – atunci România, din punctul meu de vedere, poate fi o poartă de intrare din Asia spre Europa. Dar există şi competiţie aici. Şi, ţinând cont de această competiţie, discuţiile trebuie să înceteze şi să înceapă implementarea. Există porturi promiţătoare în România, dar sunt câteva şi în alte ţări şi, dacă vom discuta strategia, va rămâne la stadiul de promisiune. Sperăm ca stabilirea acestor aspecte să se întâmple cât mai curând, iar noi să fim parte a acestui succes şi nu parte a unei promisiuni.

Ultimele materiale video - DCNewsTV.ro

Te-ar putea interesa

Get it on App Store Get it on Google Play


Iti place noua modalitate de votare pe dcnews.ro?

Copyright 2020 SC PRESS MEDIA ELECTRONIC SRL. Toate drepturile rezervate. DCNews Proiect 81431.

Comandă acum o campanie publicitară pe acest site: publicitate@dcnews.ro


nxt.22
YesMy