Cum a început exportul pădurilor românești - Exclusiv

Fostul deputat Vasile Gherasim ne-a povestit cum a fost distrusă industria autohtonă a mobilei și care a fost momentul în care s-a dat marea lovitură pe piața lemnului, ce a condus la explozia exportului de păduri din România.

Vasile Gherasim a deținut o fabrică de mobilă, care a avut însă de suferit începând cu anul 1997, când, spune fostul deputat, s-a dat ”lovitura” pe piața lemnului din România, care ”putea fi dat integral la export”.

”Aveam o mică secție de producție de mobilă, își amintește fostul deputat Vasile Gherasim. Exportul de bușteni nu a existat în România, nici măcar în perioada interbelică. Era interzis prin lege. Exportul de cherestea era limitat, prin lege, la cel mult 10% din masa lemnoasă tăiată anual. Cei care exploatau pădurile livrau buștenii sau cheresteaua către fabricile de mobilă, care, în mare parte, plăteau după vânzarea mărfii. Ca urmare, cu toată criza de după 89, exporturile de mobilă au continuat, industria de profil a rămas în picioare. Mai ales că aveam piață: Rusia, țările arabe, dar și cele din Vest. România exporta, în 1995, mobilă de peste 1,5 miliarde de dolari, anual.

Citește și: Codul Silvic: Comisiile parlamentare au respins cererea lui Klaus Iohannis de reexaminare

 

Lovitura a venit în 1997, odată cu guvernarea CDR. Practic, lemnul nu mai era contingentat, putea fi dat integral la export. Prețul materiei prime a explodat. Arabii și ungurii au dat tonul defrișărilor masive, care luau calea exportului. Între a aștepta o plată în câteva luni și a vinde cu banii jos e o diferență. Producătorii români de mobilă au rămas fără materie primă și fără ”finanțare”. Majoritatea au dat faliment. Exporturile de mobilă s-au prăbușit. La un an, aveam export de lemn în valoare de 500 milioane de dolari, export de mobilă foarte mic.

Diferența, de 1 miliard pe an, reprezintă prejudiciul României din liberalizarea exporturilor de lemn. Mai grav este că s-au pierdut locurile de muncă, s-au distrus fabrici, s-au pierdut tradiția și piețele de export pentru industria de mobilă românească.

Modelul polonez sau cel german este demn de preluat: 80% din masa lemnoasă rămâne la dispoziția comunității locale, care o prelucrează. Se organizează astfel încât să facă producție, să dea locuri de muncă”, a relatat Vasile Gherasim.

Vezi și: Compania Schweighofer amenință Guvernul cu procese, dacă se adoptă noul Cod silvic

Ultimele materiale video - DCNewsTV.ro

Te-ar putea interesa

Get it on App Store Get it on Google Play


Cele mai noi știri

Cele mai citite știri

Iti place noua modalitate de votare pe dcnews.ro?

Copyright 2021 SC PRESS MEDIA ELECTRONIC SRL. Toate drepturile rezervate. DCNews Proiect 81431.

Comandă acum o campanie publicitară pe acest site: publicitate@dcnews.ro


nxt.201
YesMy