PSD a propus la președinția României trei oameni. Doar trei persoane au candidat în numele partidului: Ion Iliescu, Mircea Geoană și Victor Ponta. PNL i-a propus, fie singur, fie în alianțe, pe Radu Câmpeanu, Emil Constantinescu, Teodor Stolojan, Traian Băsescu, Klaus Iohannis. PNL a rulat cinci candidați și a câștigat de trei ori. A susținut oengiști, pediști și un candidat surpriză, transferat de la Forumul Democrat German.
PSD a rămas încremenit în proiectul ”cel mai mare partid trebuie să aibă candidat propriu la președinție”. În urma alegerilor din 26 mai, s-a creat premiza pentru depășirea blocajului: PSD nu mai este cel mai mare partid, ci se află pe locul doi. Ar putea, acum, să renunțe la scenariul consacrat al eșecului?
Votul în două tururi, cum este cel pentru președinție, este mai degrabă de tip negativ (e mai simplu să aduni antipatii decât simpatii). Candidatul unui partid masiv are și mulți adversari, care se coalizează în turul al doilea. Un nou venit în politică sau un outsider poate să adune voturi mai ușor, în finală.
Președinția, capcană pentru liderul PSD
Adrian Năstase, în 2004, a intuit pericolul și a încercat să evite cursa prezidențială. Avea conducerea celui mai mare partid și a guvernului. Ion Iliescu, care urma să plece de la Cotroceni direct la pensie, l-a împins în capcană, cu formula ”cel mai mare partid trebuie etc ”...Dacă Năstase ar fi câștigat, îi elibera locul la șefia PSD, dacă pierdea, nu se mai califica la conducerea acestuia.
Trei eșecuri succesive puteau demonstra PSD că nu se trece cu capul prin zid. Liviu Dragnea, însă, avea interdicție în Palatul Victoria, așa că trebuia să-și justifice, cumva, utilitatea pentru partidul pe care îl conducea. De aceea, a lăsat să se înțeleagă că va candida la Cotroceni. Singurul efect a fost distrugerea ALDE, care a avut scoruri mari doar în perioada în care se credea că va fi partidul mai mic care dă președintele.
Viorica Dăncilă, spre deosebire de ceilalți președinți ai PSD, nu este obligată să demonstreze nimic. Partidul păstrează guvernarea prin Dăncilă și nu există vreun lider care să îi dea PSD-ului speranța la mai mult, într-un interval de timp rezonabil.
În plus, un alt candidat la prezidențiale ar proteja partidul, pentru că adversarii politici ar avea două ținte, nu una singură. În cazul în care candidează premierul, cu același glonț este lovit și candidatul și guvernarea. Cei care îi propun Vioricăi Dăncilă să candideze propun, practic, membrilor PSD să dea vrabia din mână pe pupăza din tei.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
