Bogdan Chirieac a făcut o analiză pentru DC News după puciul eșuat din Turcia. Evenimentele din această țară aduc brusc România în cea mai dificilă situaţie strategică în care s-a aflat vreodată după căderea comunismului. Partea plină a paharului ţine de baza de la Deveselu şi bazele americane de la Kogălniceanu şi, în viitor, Feteşti. În rest, România este în cea mai vulnerabilă poziţie din 1989 încoace.
Iată analiza lui Bogdan Chirieac:
În câțiva ani de zile, situația geopolitică din jurul Românei s-a schimbat fundamental. Pentru românii aflaţi de 2000 de ani aici nu este o surpriză. Peste ocean, la Washington, probabil că lumea este la fel de mirată ca în 2011 când cu "primăvara arabă". Atunci, America și-a imaginat că dictatorii laici din statele islamice din nordul Africii vor fi înlocuiți de democrații după modelul... Europei de Est din 1989. Surpriza a fost că fundamentalismul religios a luat locul dictaturilor. În final ne-am pricopsit cu Statul Islamic, cu un teritoriu cât al României. Dar să o luăm metodic.
Ucraina, un stat artificial
Federația Rusă, cu al său președinte Putin, atât de adorat în Occident de la Schröder și Berlusconi încoace, și-a anexat Crimeea și a început dezmembrarea Ucrainei. Pentru cei din zonă, Ucraina este un stat artificial, creat de fosta URSS prin rapturi teritoriale pentru a aşeza o zonă tampon în fața Occidentului. Pentru comunitatea intenațională, Ucraina este membru ONU, iar tratatele internaționale trebuie respectate. Probabil că și Putin le va respecta, dar după ce va anexa tot sudul țării, făcând astfel legătura cu Transnistria. Rusia va avea ca zonă tampon, între ea și România, adică Uniunea Europeană, mica Moldovă pe care Moscova se pricepe să o manipuleze ca nimeni altcineva.
Marea epurare din armată, magistratură, poliție și învățământ
Turcia, de partea cealaltă a Mării Negre, și-a anunțat aseară alianța cu Rusia și Iranul. Lovitura de stat din Turcia sau ce o fi fost ea i-a permis lui Erdogan marea epurare din armată, magistratură, poliție și învățământ. În noaptea puciului, Occidentul nu a sesizat că armata încerca să păstreze laicitatea statului și să împiedice derapajele islamice. Dacă Turcia va fi pierdută pentru lumea civilizată, se rupe singura punte existentă astăzi între Occident şi Orient. Lăsăm la o parte că Turcia este membru NATO, că dorea să înceapă negocierile de aderare la Uniunea Europeană, că Turcia este o civilizaţie de excepţie, fundamental diferită de ţările din zona Golfului de exemplu. Oricum important pentru România, astăzi când vorbim, este că Erdogan şi Putin tocmai au devenit fraţi de cruce şi de semilună.
Schimbare fundamentală după bombardamentele NATO asupra Serbiei
Bulgaria de lângă noi: lumea a căzut pe spate când premierul Boyco Borissov i-a spus preşedintelui Iohannis că nu vrea flotă NATO în Marea Neagră şi că vrea yahturi, turişti şi fete frumoase. Ce vi se pare neobişnuit aici? Până în '89 Bulgaria era numită a 16-a republică a Uniunii Sovietice. Faptul că istoric şi etnic bulgarii au o cu totul altă atitudine faţă de ruşi decât românii sau polonezii nu este o surpriză decât, poate, pentru unii analişti occidentali.
Serbia, vecina Bulgariei şi a României, este şi ea un bastion al Moscovei. Sigur că în anii comunismului Belgradul şi Yugoslavia, lideri ai Mişcării de Nealiniere – o ce vremuri - erau duşmani de moarte al comunismului de tip sovietic. Bombardamentele NATO asupra Serbiei, în 1999, au schimbat fundamental orientarea prooccidentală a unei naţiuni ce a luptat în secolul XX deopotriva împotriva nazismului şi a comunismului.
Ungaria lui Viktor Orban este de 5 ani un bastion al Rusiei în inima UE şi NATO. Bastion pe bani - ruşii investesc 10 miliarde de dolari în centralele ungureşti. Nu ştim încă ce mai cuprinde întelegerea Orban-Putin. Poate Ucraina subcarpatică în momentul exploziei conglomeratului ucrainean de la est? Sau poate ceva grupări paramilitare în Transilvania? De la războiul ucrainean, Rusia are o experienţă nepreţuită în războaiele hibride: omuleţii verzi apar unde nu te aştepţi şi nu stii dacă vorbesc ungureşte sau ruseşte.
România, în cea mai dificilă situaţie strategică
Derapajul Turciei aduce brusc România în cea mai dificilă situaţie strategică în care s-a aflat vreodată după căderea comunismului. Partea plină a paharului ţine de baza de la Deveselu şi bazele americane de la Kogălniceanu şi, în viitor, Feteşti. În rest, România este în cea mai vulnerabilă poziţie din 1989 încoace. Fostele elite politice au fost îndepărtate în principal prin intermediul Justiţiei, iar altele noi nu au apărut. Mediocritatea lui Dacian Cioloş ca prim ministru începe să facă istorie. Capitalul românesc reprezintă 8% din capitatul total al României. Cifra nu include băncile şi asigurările, unde capitalul este, practic, în totalitate străin. Investitorii români sunt decimaţi în acelaşi ritm diabolic de Justiţie şi administraţia statului în principal.
Capacitatea administrativă a României este cea mai redusă din Europa unită. Dovadă este absorţia fondurilor europene – ultimul loc în Europa – şi incapacitatea de a creea infrastructură, acelaşi ultim loc în Europa.
România se deşertifică pe zi ce trece, 4 milioane de români s-au salvat din ţară, trăind şi muncind în Europa. Restul pamântului este deşertificat pas cu pas prin tăierile masive de pădure. Cea a mai rămas din clasa politică nu se poate opune nici măcar unui abuz local, necum unei invazii ruseşti.
Singura șansă a României
Societatea civilă este arondată unor interese pecuniare atât de pronunţate, încât multe ong-uri ar trebui să fie mai degrabă organizaţii de lobby decât ale cetăţenilor.
Cumplit este că, în mod real, România nu poate face nimic pentru a schimba lucrurile. Singura noastră şansă este ca americanii să rămână de partea României, urmărindu-şi propriile interese. Investiţii americane semnificative nu sunt în România, dar măcar punerea României pe harta miltară a SUA ar trebui să conteze. Astăzi, când vorbim, dacă se întâmplă ceva cu interesul americanilor pentru România – în sensul în care aceştia ar pleca de aici – este o chestiune de timp ca haosul sa mearga până la dezmembrarea teritorială a ţării.
Poate că, la Washington, cineva va analiza cu atenţie situaţia. Poate că, la Bucureşti, cineva se va trezi în sfârşit, altminteri putem lansa fraza standard, nu "corupţia ucide", ci „motivul pentru care România nu a căzut în sfera de influenţă a Rusiei este lupta nemiloasă împotriva corupţiei desfăsurată la Bucureşti".
Enjoy the view.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
