Un roi de drone a fost detectat în apropierea frontierei cu Ucraina, iar două aeronave Eurofighter Typhoon ale Armatei Britanice au fost ridicate pentru monitorizarea situației.
Sistemul de supraveghere radar al MApN a detectat joi seara un grup de ţinte aeriene în proximitatea frontierei fluviale cu Ucraina, două aeronave Eurofighter Typhoon ale Armatei Britanice, din cadrul Bazei 86 Aeriene Borcea, au fost mobilizate pentru monitorizarea situaţiei.
"Acestea au evoluat pentru aproximativ 20 de secunde în spaţiul aerian naţional, în jurul orei 21:14, după care au traversat frontiera spre Ucraina", se arată într-un comunicat dat publicităţii de MApN.
Potrivit sursei citate, ţintele au dispărut de pe sistemele radar, iar ulterior au fost raportate explozii pe partea ucraineană.
"Centrul Național Militar de Comandă (nucleu) a notificat Inspectoratul General pentru Situații de Urgență privind instituirea măsurilor de alertare a populației din județul Tulcea, care a transmis mesaj RO-Alert", a precizat Armata.
Alerta aeriană a încetat la ora 03.15.
"Țintele aeriene au dispărut de pe sistemele de monitorizare radar. Acestea au evoluat în proximitatea frontierei fluviale cu Ucraina, fără să pătrundă în spațiul aerian național. Ulterior dispariției de pe sistemele radar, au fost raportate explozii pe teritoriul Ucrainei", a precizat Armata.
Aceasta a fost treia alertă aeriană emisă în județul Tulcea în mai puțin de 24 de ore.
Ținte aeriene prezente și pe timp de zi. Polonia a mobilizat armata, după găsirea unui crater de 10 metri
Problemele nu au fost doar pe timpul nopții. Sistemul de supraveghere radar al Ministerului Apărării Naționale (MApN) a detectat, joi dimineața, o țintă aerienă în proximitatea frontierei fluviale cu Ucraina, iar oamenii din județul Tulcea au primit, din nou, mesaj RO-ALERT. Se întâmplă după ce și miercuri, 29 iulie, mai multe ținte aeriene au fost depistate aproape de granița cu Ucraina, iar două avioane de vânătoare F-16 au fost ridicate de la sol, fiind de asemenea emis mesaj RO-ALERT în Tulcea. Precizăm că miercuri, dronele nu au pătruns pe teritoriul României, iar la scurt timp, au fost raportate explozii pe teritoriul ucrainean.
Între timp, Polonia a anunțat că mobilizează armata după ce a descoperit un crater de 10 metri. O rachetă de croazieră s-ar fi prăbușit pe teritoriul polonez.
Sistemul de supraveghere radar al MApN a detectat joi, 30 iulie, în jurul orei 08:50, o țintă aerienă în proximitatea frontierei fluviale cu Ucraina.
Centrul Național Militar de Comandă (nucleu) a notificat Inspectoratul General pentru Situații de Urgență privind instituirea măsurilor de alertare a populației din județul Tulcea, fiind transmis mesaj RO-Alert. Revenim cu noi detalii pe măsură ce acestea vor fi disponibile", transmite MApN.
Ce s-a întâmplat în Polonia. De ce este mobilizată armata
O rachetă s-a prăbușit joi dimineață pe teritoriul Poloniei, în apropierea graniței cu Ucraina. Prăbușirea acestuia a provocat o explozie la aproximativ 90 de kilometri în teritoriul polonez joi dimineață, au declarat autoritățile locale. S-a întâmplat în timp ce Rusia lansa atacuri masive asupra Ucrainei. Autoritățile au descoperit „într-un câmp, la aproximativ doi kilometri de locuințe, un crater” cu diametrul de zece metri.
Comandamentul operațional al Forțelor Armate a afirmat că un elicopter Mi-24 a fost mobilizat, după ce un „obiect neidentificat care se deplasa spre vest a fost detectat în spațiul aerian polonez”.
Obiectul s-a prăbușit într-o zonă nedezvoltată din apropierea satului Tarnawa-Kolonia din provincia Lublin, a declarat armata poloneză. Poliția poloneză a declarat că locuitorii au raportat că au auzit o explozie puternică, scrie CNN.
Deși la început s-a anunțat că este vorba despre un obiect neidentificat, ulterior, premierul polonez Donald Tusk a confirmat că „o rachetă” a căzut pe teritoriul polonez și afirmă că „se pare” că a fost vorba de o rachetă de croazieră rusă de tip Kh-101, așa cum anunțase Ucraina, scrie The Guardian.
Tusk a afirmat că Polonia era pregătită să doboare racheta dacă aceasta și-ar fi continuat zborul către teritoriul polonez.
Și luni mai multe drone au păstruns în spațiul aerian al României
Și luni, 27 iulie, MApN a emis mai multe astfel de alerte. În dimineața zilei de luni, sistemul de supraveghere radar al MApN a detectat o țintă aeriană la est de Sulina. Două aeronave F-16 din cadrul Bazei 86 Aeriene Fetești au fost ridicate de la sol la ora 08.53 pentru monitorizarea situației. Ținta a evoluat pentru scurt timp în spațiul aerian național, după care a trecut frontiera, îndreptându-se către Ucraina.
Apoi, după-amiază, a venit o nouă alertă. MApN detectase noi ținte aeriene, de această dată la frontiera fluvială cu Ucraina. În ambele cazuri populația județului Tulcea a fost alertată prin RO-ALERT.
Cazul celor trei drone doborâte în trei zile consecutive
Noile incidente vin după cazul celor trei drone neutralizate în trei zile consecutive, săptămâna trecută.
Vineri, 24 iulie: prima dronă a fost doborâtă pe un câmp agricol din județul Buzău, în apropierea localității Padina, după ce a zburat aproximativ 200 km în interiorul țării.
Sâmbătă, 25 iulie: a doua dronă a fost interceptată și distrusă rapid (în doar 11 minute) în Delta Dunării, la circa 10 km vest de localitatea Sfântu Gheorghe.
Duminică, 26 iulie: a treia dronă a fost neutralizată în siguranță deasupra apelor teritoriale ale Mării Negre, la 12 kilometri nord-est de localitatea Sulina.
Ce măsuri a luat România după incidentele cu drone
După cele trei incidente, România Bucureștiul a adoptat o serie de măsuri ferme:
L-a convocat pe ambasadorul Federației Ruse la Ministerul Afacerilor Externe pentru a protesta oficial față de încălcările repetate ale spațiului aerian românesc;
A declarat persona non grata și a expulzat un diplomat rus din cadrul Ambasadei Rusiei la București;
A transmis că Rusia poartă întreaga responsabilitate pentru incidentele produse în apropierea graniței țării.
Rusia a acuzat România că ar fi înscenat incidentele cu drone rusești și amenință cu represalii
Moscova a lansat o serie de acuzații și amenințări la adresa României după expulzarea diplomatului rus din cadrul Ambasadei Rusiei la București. După ce luni, 27 iulie, i-au fost prezentate dovezile că drona doborâtă de aviația română era de origine rusă, ambasadorul Rusiei, Vladimir Lipaev, a avertizat România asupra riscului unei confruntări cu Moscova.
Apoi, tot luni, purtătoarea de cuvânt a Ministerului rus de Externe, Maria Zaharova a spus că Moscova va oferi "răspunsul cuvenit" la expulzarea diplomatului rus din cadrul Ambasadei Rusiei la București.
Reprezentanții Moscovei nu s-au oprit aici. Ministerul de Externe de la Moscova a afirmat marţi seară că afirmaţiile României că drone ruseşti i-au violat spaţiul aerian sunt lipsite de temei, a acuzat că incidentele cu drone ar fi înscenate şi a amenințat cu represalii.
Purtătoarea de cuvânt a MAE rus, Maria Zaharova, a scris într-o postare pe site-ul ministerului că poporul român nu ar fi de acord cu acuzaţiile guvernului său şi a îndemnat în schimb la o "judecată sănătoasă" în adoptarea unei poziţii asupra războiului de peste patru ani dintre Rusia şi Ucraina.
"Respingem aceste ultime acuzaţii nefondate. Incidentele înscenate şi materialele lor de propagandă arată tentativa conducerii româneşti de a acoperi rezultatele dezastruoase ale poziţiei lor iresponsabile în susţinerea regimului de la Kiev", a scris Zaharova.
"Anume aventurismul pro-ucrainean lipsit de orice reținere, și nicidecum „manevrele Moscovei”, subminează fundamentele securității naționale a României și afectează negativ situația sa socială și economică. De aceea, nimeni nu ar trebui să fie surprins că în societatea românească se conturează tot mai clar nevoia de bun-simț atunci când este vorba despre Ucraina și despre extravagantele conducerii sale. Acțiunile neprietenoase ale Bucureștiului nu vor rămâne fără răspuns", a adăugat ea.
Ce s-a întâmplat, de fapt, la MAE. Ce i-a supărat pe ruși
"Partea română a evidenţiat că Federaţia Rusă poartă responsabilitatea exclusivă pentru toate aceste incidente grave şi pentru deteriorarea mediului regional de securitate", preciza, MAE, după ce l-a convocat pe ambasadorul Rusiei la București.
Totodată, MAE precizase că în cadrul întrevederii, ambasadorului rus i-a fost înmânată oficial Nota verbală prin care partea română a notificat aplicarea declarării ca inacceptabil a unui membru al misiunii Federaţiei Ruse la Bucureşti, cu obligaţia de a părăsi teritoriul României în decurs de cinci zile.
În plus, diplomatului rus i-au fost prezentate fragmente ale dronei distruse pe teritoriul României, componente despre care investigaţiile derulate de Parchet au confirmat oficial că sunt de provenienţă rusească.
"În cadrul întâlnirii a fost exprimat protestul ferm al părţii române faţă de aceste acţiuni ilegale şi iresponsabile şi claritatea atribuirii responsabilităţii. A fost subliniat faptul că este absolut inadmisibil şi intolerabil ca Federaţia Rusă să continue încălcarea spaţiului aerian al României, care reprezintă, în egală măsură, spaţiul aerian al NATO şi al Uniunii Europene", a mai transmis MAE.
Totuși, în pofita dovezilor, Rusia a conttinuat să nege că ar fi responsabilă de aceste incidente cu drone. Mesajele agresive de la Moscova au apărut după ce România a declarat persona non grata și a expulzat acel diplomat rus din cadrul Ambasadei Rusiei la București.
Reamintim că în luna mai, o dronă de provenienţă rusă s-a prăbuşit peste un bloc de locuinţe din Galaţi în timpul unui atac asupra Ucrainei vecine, provocând rănirea unei femei şi a unui minor.
Schimbare majoră în misiunea NATO pe Flancul Estic. Spania trimite avioane de luptă în România
Forțele Aeriene ale Italiei, Spaniei și Turciei vor desfășura avioane de luptă pentru a contribui la securitatea spațiului aerian al NATO de pe Flancul Estic, în cadrul misiunii NATO de apărare aeriană.
Această desfășurare marchează trecerea de la misiunea NATO de Poliție Aeriană (Air Policing) la un rol mai amplu de apărare aeriană, menit să ofere o abordare mai flexibilă în cadrul sistemului integrat de apărare antiaeriană și antirachetă (Integrated Air and Missile Defence – IAMD) al Alianței, în zona sa de responsabilitate.
Turcia revine în statele baltice după 20 de ani
Turcia desfășoară pentru prima dată în acest nou cadru aproximativ 80 de militari și cinci avioane de luptă F-16 la baza aeriană Amari din Estonia. Ultima misiune a Forțelor Aeriene Turce în cadrul Baltic Air Policing a avut loc în urmă cu 20 de ani, când acestea au fost dislocate la baza aeriană Siauliai din Lituania.
Forțele Aeriene Turce vor prelua misiunea de la Forțele Aeriene Portugheze, care sunt dislocate în Estonia din martie anul acesta.
Italia înlocuiește Franța și România în Lituania
Forțele Aeriene Italiene vor desfășura patru avioane Eurofighter Typhoon și peste 100 de militari la baza aeriană Siauliai din Lituania pentru a contribui la securitatea spațiului aerian baltic.
Italia va prelua misiunea de la Forțele Aeriene și Spațiale Franceze, care au fost națiunea lider alături de Forțele Aeriene Române în Lituania din martie 2026.
Spania trimite avioane F-18 și elicoptere în România
Dispozitivul va include și un avion cisternă A400M pentru realimentare în aer, trei elicoptere NH-90, care vor fi desfășurate în faza finală a misiunii și vor avea atribuții de combatere a sistemelor aeriene fără pilot (Counter-Unmanned Aerial Systems – C-UAS).
Baza aeriană de la Mihail Kogălniceanu, din județul Constanța, este una din principalele baze militare ale Armatei Române și una dintre cele mai mari și active facilități militare ale NATO pe flancul estic al Alianței. Baza de la Kogălniceanu este și locul unde există și cea mai mare prezență militară americană pe teritoriul țării noastre, conform unui comunicat NATO.
Potrivit NATO, această desfășurare demonstrează angajamentul constant al Spaniei pentru protejarea Flancului Estic.
„Scopul nostru este clar: să contribuim la descurajarea Alianței, să protejăm spațiul aerian al NATO și să consolidăm postura Alianței pe flancul estic”, a declarat locotenent-colonelul Alberto Calvo, comandantul detașamentului spaniol.
Acesta a adăugat: „Spania vine în această misiune ca un aliat angajat, de încredere și capabil. Înțelegem că apărarea colectivă nu este un principiu abstract, ci o responsabilitate zilnică ce presupune prezență, disponibilitate și credibilitate”.
O nouă etapă pentru apărarea aeriană a NATO
După activarea, în septembrie anul trecut, a activității de vigilență sporită Eastern Sentry (eVA EASN), misiunea NATO de apărare aeriană continuă să consolideze sistemul integrat de apărare antiaeriană și antirachetă al Alianței pentru a răspunde amenințărilor actuale și viitoare.
Dacă misiunea de Poliție Aeriană era orientată în principal către interceptarea aeronavelor cu pilot și fără pilot, noul cadru de apărare aeriană protejează teritoriul NATO împotriva întregii game de amenințări, inclusiv aeronave cu pilot și fără pilot, rachete de croazieră și rachete balistice. Acest sistem oferă NATO o flexibilitate mai mare pentru a răspunde schimbărilor din mediul de securitate.
Apărarea aeriană utilizează o abordare multistratificată, cu acoperire la 360 de grade, folosind capabilități din toate domeniile operaționale. Acestea includ aeronave aflate în serviciu de reacție rapidă (Quick Reaction Alert – QRA), sisteme navale și terestre de apărare antiaeriană și antirachetă (SBAMD), precum și sisteme de combatere a aeronavelor fără pilot (C-UAS).