Cazul Roșia Montană (1999-2014) este subcapitolul în care SRI subliniază că \"statul român ar fi putut beneficia de oportunități considerabile, de natură să asigure promovarea/prezervarea intereselor naționale pe segmentul explorării și exploatării resurselor auro-argentifere\" prin venituri la bugetul general al statului, din taxe și impozite, redevențe, prin crearea de locuri de muncă, prin valorificare resurselor minerale ale țării în condiții de protejare a factorilor de mediu.
SRI notează că \"din păcate\", acțivitățile pentru realizarea investiției au fost însoțite de \"riscuri\" și \"vulnerabilități\", generate de modul de pregătire și derulare a etapelor de implementare a proiectului, după cum scris în \"Monografia SRI 25 de ani\".
Serviciul Român de Informații mai scrie realizarea investiției a fost împiedicată și de \"atitudini/reacții, induse în diverse medii, plasate fie în spectrul susținerii, fie în cel al opoziției față de proiect\".
SRI precizează că a informat beneficiarii legali cu privire la oportunitățile și riscurile la adresa valorilor de securitate națională. \"Valorificarea optimă și durabilă a resurselor naturale ale României\" și promovarea intereselor statului român în contextul exploatării resurselor de metale prețioase de la Roșia Montană au fost \"priorități acționale ale SRI\".