Evaluările recente ale serviciilor de informații occidentale indică o schimbare importantă de perspectivă privind riscul de confruntare între Rusia și Alianța Nord-Atlantică. În centrul acestor analize apar din nou numele lui Putin, tema flancul estic al NATO și intervalul critic de 12 luni.
Putin și flancul estic al NATO
Capacitatea Rusiei de a intra într-un conflict direct cu NATO era până recent plasată de serviciile de informații europene într-un orizont de timp spre finalul deceniului. Aceasta era estimarea dominantă în cercurile militare occidentale.
Însă, potrivit unei analize publicate de The Wall Street Journal și preluată de The Moscow Times, evaluările au început să se modifice. Motivul principal: evoluțiile recente ale războiului din Ucraina și presiunile tot mai mari asupra Kremlinului.
În noul cadru de analiză, apare ideea că Putin ar putea identifica o „fereastră de oportunitate” în următoarele 12 luni, în special în raport cu vulnerabilitățile de pe flancul estic al NATO.
Blocajul din Ucraina și presiunea asupra Kremlinului
Situația militară a Rusiei în Ucraina este descrisă de sursele occidentale drept una de stagnare. Frontul nu mai avansează semnificativ, iar în anumite zone există chiar reculuri tactice.
În același timp, pierderile de personal sunt considerabile, iar ritmul de recrutare nu reușește să le compenseze. Acest dezechilibru pune presiune atât pe armata rusă, cât și pe structura economică a statului.
Pe plan militar, Ucraina a reușit să obțină un avantaj important în utilizarea dronelor, ceea ce a schimbat dinamica confruntării. Tactica de infiltrare folosită anterior de forțele ruse a devenit mult mai puțin eficientă, fiind neutralizată de noile capacități defensive.
Atacuri în profunzimea teritoriului rus
Pe fondul acestei evoluții, infrastructura strategică a Rusiei a devenit o țintă constantă. Loviturile cu rază lungă au vizat rafinării, porturi, infrastructură energetică și obiective industriale cu rol militar.
Chiar și zona Moscovei a fost afectată de unele dintre cele mai ample atacuri recente, ceea ce a amplificat percepția de vulnerabilitate internă.
Țările baltice și fereastra de 12 luni
În acest context, oficiali europeni citați de WSJ consideră că următoarea perioadă de 12 luni ar putea reprezenta un interval critic pentru securitatea europeană.
Ideea centrală este că Rusia ar putea testa reacția Alianței pe flancul estic al NATO, în special în zona statelor baltice, unde există deja precedente de tensiuni politice și narative legate de minoritățile rusofone.
Analizele nu indică neapărat un război convențional de amploare, ci mai degrabă scenarii limitate sau hibride, menite să creeze confuzie în interiorul NATO.
Dimensiunea politică și miza europeană
Mai mulți oficiali europeni consideră că strategia Kremlinului nu vizează doar obiective militare, ci și destabilizarea politică a Europei.
„Rusia vede în mod clar Uniunea Europeană ca pe o amenințare la adresa propriului sistem de guvernare bazat pe opresiune și frică. Scopul final este distrugerea Uniunii Europene. Nu trebuie să avem nicio iluzie în această privință, pentru că ei (rușii) nu vor la granițele lor un bloc democratic mare, puternic și unit”, a declarat pentru WSJ Michael McGrath, comisar european pentru Democrație, Justiție și Stat de Drept.
În același sens, ministrul francez pentru Afaceri Europene, Benjamin Haddad, afirmă că Rusia urmărește slăbirea întregii arhitecturi de securitate de pe continent.
Vulnerabilități interne în Europa
În unele state europene, inclusiv Franța, contextul politic intern este privit ca un factor de risc suplimentar. Alegerile prezidențiale din 2027 și ascensiunea partidelor eurosceptice sunt văzute ca elemente care pot influența coerența răspunsului european.
În acest cadru, accentul cade pe menținerea sprijinului pentru Ucraina și pe accelerarea programelor de consolidare militară la nivel european.
Problemele structurale în Rusia
Pe plan intern, Rusia se confruntă cu dificultăți economice tot mai vizibile. Creșterea poverii fiscale, presiunile asupra bugetului și perturbările economice contribuie la o stare de nemulțumire în societate.
Surse citate în analiza WSJ indică o degradare a indicatorilor de popularitate ai lui Putin, considerată cea mai accentuată din ultimii opt ani.
Logica escaladării
Analiști militari consideră că, în aceste condiții, Kremlinul ar putea fi tentat să extindă presiunea dincolo de Ucraina, inclusiv pe direcția flancul estic al NATO.
Un element important în această logică este ideea că Rusia ar putea încerca să evite un impas prelungit prin mutarea conflictului într-o altă zonă geografică sau prin intensificarea presiunii militare și politice.
„Poate face asta pe verticală, prin intensificarea violenței, inclusiv prin șantaj nuclear, fără utilizarea efectivă a armelor nucleare. Sau o poate face pe orizontală, extinzând geografia conflictului pentru a îngheța războiul în condiții mai avantajoase”, a explicat analistul ucrainean Alexander Daniliuk.
O parte din scenariile discutate în mediile de securitate vizează posibile acțiuni limitate în apropierea granițelor NATO, care ar avea rolul de a testa mecanismul de reacție colectivă al Alianței.
Miza principală ar fi Articolul 5, în special în situații ambigue, în care natura atacului nu este imediat clară. Atactul ar putea fi motivat prin presupuse nedreptăți și abuzuri comise minorității ruse din zona țărilor Baltice.
Capacitatea militară rusă
Deși nu există indicii clare privind o mobilizare iminentă pentru un atac împotriva statelor NATO, structurile de securitate europene atrag atenția că Rusia își menține capacitatea de a lansa operațiuni limitate.
În paralel, sistemul militar rus a fost reorganizat după mobilizarea parțială din 2022, ceea ce îi oferă o flexibilitate mai mare decât în etapele anterioare ale războiului.
Evaluări din serviciile de informații
Serviciile de informații din Germania, Danemarca și statele nordice au avansat în ultimele luni estimări care variază de la riscuri pe termen mediu până la scenarii de confruntare în orizontul anilor următori.
Unele evaluări menționează explicit anul 2029 ca reper posibil, însă altele indică o accelerare a riscurilor în contextul actual.
Directorul serviciului de informații externe din Estonia, Kaupo Rosin, a subliniat că sistemul rus este capabil, din punct de vedere tehnic, să susțină noi mobilizări, în ciuda dificultăților interne.
„În Rusia se acumulează probleme: eșecuri pe front, dificultăți financiare și atacurile ucrainene cu rază lungă, care afectează nu doar economia, ci și populația”, a explicat el.
Evaluări politice în Germania
Norbert Röttgen, președintele comisiei pentru politică externă din Bundestag, consideră că ideea extinderii conflictului spre NATO ar putea fi percepută la Moscova ca o soluție de ieșire din blocaj.
Totuși, el avertizează că un conflict direct cu NATO ar presupune riscuri mult mai mari decât războiul din Ucraina.
Șefa diplomației europene, Kaja Kallas, a atras atenția asupra posibilității unei noi escaladări strategice din partea Rusiei, inclusiv prin mobilizare.
„Dacă faci mobilizare doar pentru acest război (din Ucraina, n.r.), transmiți semnalul că, de fapt, nu câștigi războiul. De aceea, poate veni momentul în care Kremlinul va avea nevoie de o escaladare pentru a justifica mobilizarea. Și acesta este un moment foarte periculos”, a spus ea.
„Desigur, nimeni nu poate ști ce este în mintea lui Vladimir Putin. Dar acesta ar putea fi calculul său: să meargă mai departe și să schimbe cursul războiului”, a adăugat oficialul european, conform The Wall Street Journal.
CITEȘTE ȘI: Conducerea MApN l-a decorat pe pilotul român care a doborât o dronă în Estonia